T 58 Turnată în vara anului 30 ZONIE OI MEI(a merge) GEOBEL(giubea mai mică) ZERIE(a se zări, a se vedea) OSOE(osoi: os mare, foarte tare) ATIGEO(a atinge) DOTO(pe dată, de îndată) OI SOE(soi: a dormi, neam) MOIE(a înmuia) BEMO(a bea). A(a: creator, a zbura, străbun) ZOE ANGEO(înger) ILO I(i: a merge) NEO ZI MARO(mare) STEU(a sta). OI SERTO(serti: a sili) GOIE SOE(soi: neam, a murdări) GLOTE(gloate) LO DESI(des, a îndesa) NODOI(nod mare) AFIN(rudă, neam) DORT(dert: jale, mîhnire) LATOE(lat, întins). TIGEO(tigi: a coase capătul unei ţesături) IE(a lua) GEOSO(jos) FOC TIGE(ti-gi: harpă, tobă, a cînta la aceste instrumente) SE IO DESI(a îndesa, a înghesui) NO SAGEA(săgeac: pirostrii pentru foc). ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) POR(por: grămadă de fîn, claie, stog) TOIE(toi: a certa, a calma) OSENOI(oşeni: a alina o durere, a se stinge) KLOE(claie, a face clăi). |
|
Ultima actualizare ( Marţi, 01 Decembrie 2009 09:08 )
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Migraţia italică
În poemul Ghilgameş eroul pentru a dobîndi viaţa veşnică şi a învia pe prietenul său Enkidu, pleacă la Utnapiştin(omul ales de Creator să trăiască veşnic pe malul apei, Salvatorul) care îl îndrumă să caute ,,iarba tinereţii şi nemuririi”. După ce o găseşte, porneşte spre Uruk, reşedinţa sa dar pe drum un şarpe i-o fură şi tot chinul este zadarnic. În mitologia românească se spune că buruiana vieţii este o plantă cu care se pot învia oamenii şi animalele moarte. Iarba o cunosc şerpii ce o păstrează pentru învierea puilor ucişi iar după aceea este părăsită, arătînd că numai aceste fiinţe binecuvîntate de divinitate pot umbla cu planta miraculoasă. |
|
Ultima actualizare ( Vineri, 14 Noiembrie 2008 08:41 )
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Migraţia sud-vestică
În cultura spaniolă începînd cu secolul V s-a scris vîrtos că a patra descălecare a Spaniei de către goţi, care sînt geţii de altădată (Getae illi qui et nunc Gothi) a dus la formarea naţiunii spaniole şi a statului iberic. În următoarele secole această legendă se dezvoltă ajungînd o adevărată referinţă istorică, culturală şi morală a societăţii spaniole. Ca oricare mioritic cu mintea acasă mi-am pus fireasca întrebare: au luat-o razna aceste naţii sau pe plaiurile noastre pute rău a mişelie? |
|
Ultima actualizare ( Luni, 24 Mai 2010 05:39 )
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
nas: organul de miros al omului = nas,nus: ou, bot, a ieşi in fată, a instiga, a îndemna, [nose: nas].
naz: moft, capriciu, nărav, suceală = naz,nuz: a ieşi în fată, a instiga [naze: cap, promontoriu].
nilă: milă, a manifesta înţelegere pentru o persoană în suferinţă = ni-la: a micşora umilinţa unei persoane [nil: nimic, zero, fără valoare].
nic: mic = nic,nig: lucru de preţ, a fi important, mic, a păstra cu mare grijă, a preţui, [nic: crestătură în lemn].
|
|
Ultima actualizare ( Luni, 03 Noiembrie 2008 09:21 )
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Ariminii din est - Masa si Ainu
Scrierile hitite din secolele XVlll-Xll î.e.n. spun că au avut de înfruntat triburile kaska sau geska. Dar marea ispravă a acestor neamuri răulene este ocuparea întregului ţinut dintre Tigru şi Eufrat în anii 1530 î.e.n. şi constituirea unui regat puternic ce a dăinuit pînă la 1150 î.e.n. fiind cunoscută în istoria regiunii ca perioada kaşită. În scrierile akadiene sînt menţionaţi şi sub numele de kaski sau kasi. Aceste triburi mai sînt menţionate în tăbliţele hitite şi sub numele de mosca. Masa sau Misia este menţionat ca mic regat în documentele imperiului neo-hitit (1450 – 1200 î.e.n.). în partea vestică, în vecinătatea Troiei. |
|
Ultima actualizare ( Vineri, 14 Noiembrie 2008 08:43 )
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Următor > Sfârşit >>
|
|
Pagina 3 din 15 |
