O parte din adevărata istorie și cultură identitară a geților
pe care, românii de azi sînt împiedicați să o cunoască!

Chemare la neuitare - Sectiunea 2

Cuvinte din eme-gi care se găsesc în limba irlandeză.

abba: tată, părinte, bătrîn = ab: stareţ.

abgal: înţelept, priceput, renumit = abhal: renumit, deosebit de priceput la.

ah-us: a scuipa = abhus: din această parte, din această direcţie.

ad: tată, străbun, chiot de bucurie, a cînta = adh: şansă, noroc, întîmplare.

adam: colonie, aşezare, cătun, rechiziţie, a impune, a înrola = adaim: a provoca, a îndemna, a se aprinde.

aga: coastă, versant, înapoi, după = aga: interval de spaţiu sau timp.

al-du(altu): a săpa pămîntul = alt: şanţ, canal, rîpă.

a-na-am: astfel, decît, pentru ce? = anam: natură, viată, persoană.

ar: a tăia, a ruina sănătatea cuiva, a ucide = ar: a tăia, a răni, a masacra.

a-ru: a dărui, a face cadou = aru: ziua după sărbătoare.

asa: a duce, a căra, a prezenta, a suferi, a tine legat = asal: măgar.

ad(at): corp, schelet, strigăt, a tipa = at: umflătură, tumoare.

ba: arogantă, trufie, beţivan, a provoca, a învrăjbi = ba: a lătra, gaură într-un gard

ba: suflet, a dărui, a îngriji, a păstra = ba: a tine seama de, a avea legături cu, simpatie, boală, proprietate.

ba-ba: terci din grîu încolţit cu lapte folosit ca hrană pentru copiii mici = bab: copil mic, prunc, minor.

bad: a transporta, a căra, greutate, a fi la o distantă de = bad: a se plimba cu barca, a face cabotaj.

bana: a lega, a susţine, a sprijini, a uni = banna: legătură, obligaţie, datorie, fîşie.

bil: a se înfierbînta, a se încălzi = bille: a se giugiuli, a se dezmierda, atenţie.

cal: avere, consideraţie, respect, apreciere = call: a cere, a merita, dreptate, ordine

cara: a încercui, a asedia, a acuza, a strînge = cara: susţinător, apărător, tovarăş.

dal: a apăra, a ocroti, a adăposti, a transporta = dal: ţinutul unui clan sau trib.

dal: a acoperi, a se ascunde = dall: orb la, care nu vede ceva, lipsit de ratiune.

dil: unic, exclusiv = dil: a îndrăgi, tandru, bun.

dil: singur, o = dil: drag, scump, costisitor.

dul: a ascunde, a acoperi, a apăra, a aduna = dul: a încerca, a merge.

eg: şanţ, canal, dig, a stăvili, a uda, a iriga, a cerceta = eag: tăietură în, trecătoare, spărtură, a se usca.

ga: a smulge, a stoarce de bani = ga: nevoie, strîmtoare, a cere, a încolţi, a lipsi, criză, a pretinde.

gaba: piept, a înfrunta, a fi de partea cuiva = gabh: primejdie, a pune în pericol, a risca, a pune în joc.

gaba-ra: cioban, păstor = gabhar: capră.

gada: in, fuior, pînză de in, rufărie = gad: şnur, pînză, a lega cu sfoară.

gag: pană, a bate, a fixa, tărus, a fura = gag: a se lipi de, a despica, spărgător, hot, hotie, a fura, a bate.

gagar: arie, suprafaţă de cîmp, proprietate = gagach: avere, posesiune, bunuri.

gal: cel mai mare fiu, mare, puternic, tare, cupă largă = gael: irlandez.

gal: a copleşi, a inunda, a înghiţi = gal: putere, energie, a munci din răsputeri.

gala: siloz, pivniţă = gala: veselie.

gar: a primi, a adăposti, avere, a avea încredere = gar: moment potrivit, serviciu bun, a se întoarce.

gar: dimineaţă, lapte bătut, brînză = gar: closet cu apă, convenabil, bun.

garas: proprietate, conducere responsabilă, paie, fîn = garrai: grădină.

gaz: a se certa pentru, a se înghesui, a sparge = gas: a păşi cu arogantă, a urmări.

ge: vînzătoare, servitoare = ge: gîscă, carne de gîscă.

gilim: a dansa, a se pleca, a pleca = geillim: a se supune, a se pleca, a prezenta.

gim: alergător, mesager, a arăta, a tropăi = geim: strigăt, chiot, aclamaţie, a zbiera

gir: jir, fructe ale fagului folosit pentru îngrăşarea porcilor = geir: a îngrăşa animalele, a se îngrăşa.

gin: a face dreptate, demn de încredere, a dovedi o proprietate de către cineva = gin: viată, existentă, fiinţă, prezent.

gu: a debarca, a se aşeza, voce, sunet, lat, capcană = go: a ancora la ţărm, a se aşeza, a traversa, a bănui.

gur: violentă, om mînios, necioplit, a da o raită, a alerga, a se grăbi = gor: atac, ardoare, efort neîntrerupt, a se înfierbînta.

hum: a se încăiera, a se bate, a învineţi, a lovi cu pumnul = hum: cuvinte grele, injurii, a batjocori.

huru: idiot, necioplit, a insulta = hurru: strigăt de provocare, sfidare.

igi: ochi, a privi, a înţelege, a avea grijă = ig: a însemna pe răboj, a cresta, a stirbi o unealtă, semn.

immin: sete, a fi însetat = imim: duşcă, înghiţitură de băutură, a bea.

im-pa: pierdere, încurcătură = impi: rugăminte fierbinte, implorare, grijă.

lag: bucată, a aşeza în grămadă, a se strînge la masă = lag: mic, slab, firav, neclar.

lam: abundentă, belşug, proprietate = lam: proprietate, îndemînare, mînă.

li: scandal, tărăboi, gălăgie = li: strigăt, chiot, a striga după un hot, a ciomăgi.

lili: adiere, parfum de cedru, boare = lile: floare.

lom: a slăbi puterea, a potoli = lom: slab, sărac, a se pleca.

lu: a îngrijora, supărare, necaz, suferinţă = lu: mic, slab, lipsit de tărie, sărac.

lug: mulţime, a roi, a mişuna, a se îngrămădi = lug: a scoate viermii, a se tîrî.

mi: seară, întuneric, noapte = mi: lună.

mi-ri: furtună, furie, violentă = mire: furie, nebunie, frenezie.

nam: destin, soartă = neamh: cer, rai.

ni: prosperitate, a poseda, a recunoaşte = ni: lucruri care aparţin cuiva.

pa: a cere, a cerceta, a socoti, tovarăş = pa: salariu, preţ, răsplată, a purta, a duce.

ra: a veni în gînd, a uimi, a cîntări, a suporta, a bate = ra: grăitor, care spune mult, judecată, fanfaronadă.

re: a da naştere, a conduce, a suferi, a rezista = re: vîrstă, generaţie, a îmbătrîni, a căsători, a aranja, a pune în ordine.

ri: conducere, a pune stăpînire pe, a sili, oraş, district = ri: rege, a domni ca un rege, sef, minunat.

sa: a mulţumi, a satisface, a fi bun = sa: destul, mulţumit, satisfăcut, suficient.

sa: lovitură, atac, a bate, a gîfîi, a răni, pagubă = sa: năvală, atac, lovitură, a înjunghia, a răni, a căuta să facă rău cuiva.

sar: legume, zarzavat, marfă, a vinde, a aduce omagii = sar: marfă de primă calitate, autentic, real.

si: lovitură, a bate, a gîfîi, a pătrunde = si: zor, a se repezi la, a da năvală, a grăbi.

si: trăsătură a fetei, rază, a străluci, a lumina, uşor = si: zînă, vrajă.

silim: a potrivi, a îndrepta, a face bine, a duce la bun sfîrsit = silim: a se gîndi, a crede, a socoti, a cugeta.

sin: a iscodi, a descoase, a înţelege direct = sin: a face un semn cuiva, a arăta.

sin: a strecura, a forţa, a pătrunde prin = sine: sîn, vîrf de munte.

sipa: cioban, păstor, păcurar, păşune, a paste = sipeir: cioban, păstor, păcurar.

sit: măsură, a socoti, a calcula, a memoriza, a face schimb = sith: linişte, calm, înţelegere, ordine publică.

te: obraz, neruşinare, a înfrunta, a răspunde la, a ataca = te: fierbinte, aprins, cu ardoare, cu mînie.

ti: rude, nevastă, trai, a locui, a se aduna = ti: locuinţă, a adăposti, a primi în casă.

tir: mulţime, popor = tir: tară, regiune, provincie.

tul: rezervor, cisternă pentru apă = toll: căus, văgăună, cavitate, rezervor.

ub: a se ascunde, groapă acoperită cu frunziş = ubh: a îndemna, a instiga.

ud: cînd? în timp ce, de la, de = ud: acolo, după, care? pe care? atît de.

ul: a înflori, mugur, bucurie, satisfacţie = ull: măr.

um: a supraveghea, a îngriji, înţelept, generos = um: în jurul, lîngă, aproape de, referitor la, cu privire la.

ur: a mesteca, masă, a cugeta la, inimă, suflet, fiinţă = ur: proaspăt, sănătos, dulce, cu lapte.

uru: oraş, piaţă, sat, centru administrativ, furtună foarte mare = uru: eclipsă, întunecat, confuz, a întrista.

us: a fi alături de, a merge în urmă, a retine, a lăsa pentru = us: interes, participare, folos, a interesa.

us: gîscă = usc: gîscă, grăsime de gîscă.

 

Cuvinte din limba română care se  găsesc numai în limba irlandeză

ab: alb în istroromână și aba pentru părinte sau tată = ab: stareţ

abitir: distins, remarcabil, strălucit, mai bine = aibitir: alfabet.

abras: rău, sucit, mofturos = abhras: in sau lînă pentru ţesătură.

acru: gust specific fructelor necoapte = acra: acru

aer = aer

agod: treabă, rînduială, plan = agoid: împotrivire, dezaprobare.

aice: în apropiere de, lîngă = aice: apropiere, vecinătate.

alean: dor, durere sufletească determinată de plecarea cuiva drag, melancolie = aillean: iubit, drag, drăguţ, scump.

alinta: a pronunţa incorect, a se alipi de cineva = ainleanta: care nu ştie carte, incult, care pronunţă greşit.

Ardeal: regiunea istorică din România = airdeall: a avea grijă de, atenţie, treaz.

aiste: aceştia = aiste: a face o încercare.

altă-aia: monstru, epilepsie, nebunii, toane = allta: sălbatic, nebun, înnebunit.

arm: încheietura braţului si a genunchiului, coapsă, armă = arm: armată, armă.

armaș: om de arme, luptător = armas: haină de soldat.

baftă: moment favorabil, şansă, întîmplare = babhta: întîmplare, moment, ocazie, ţintă, scop, şansă.

baire: sfoară, curea, salbă de bani, talisman, adîncime, barieră = baire: ţintă, aruncătură de bani, a vîna, a juca pe bani.

balas: varietate de rubin = balach: piatră, a căuta, a cerceta.

Balc: numele unuia dintre întemeitorii Moldovei feudale = balc: mulţime puternică, animal urmărit.

Baraolt: localitate în judeţul Harghita, situată într-o regiune muntoasă de unde izvorăşte rîul Olt = baraoid: pantă, povîrniş, înclinare, pornire, curgere, vîrf ascuţit, nu departe, în apropiere.

barcă = barc: barcă.

bască: ridicătură de pământ care proteja o fortăreaţă în afara zidurilor ei = bascaim: a avaria, a distruge.

bată: cingătoare lungă si îngustă cu care se înfăşoară mijlocul sau se pune ca întăritură la îmbrăcăminte = bata: a se lipi.

bîlbă: prostie, greşeală = balbh: prost.

bîrligan: şarlatan, escroc, pungaş, nemernic = bearlagar: ipocrit, fals, făţarnic.

beilic: casa în care erau găzduiţi gratuit beii veniţi de la poartă, muncă grea pe gratis, clacă, bir pentru stăpînire = beillic: gaură sub pământ, bordei.

Biertan: localitate în judeţul Sibiu = beartan: parcelă, lot, a împărţi.

bleg: lipsit de tărie, slab, sărăcăcios = beag: lipsit de tărie, neînsemnat, slab.

blidar: dulap în care se păstrează vasele pentru bucătărie si mîncarea = bladar: a linguşi, a umbla cu interese ascunse.

bliantă: lovitură dată uşor cu palma unui copil care se obrăzniceşte cu cineva bătrîn = blianta: vîrstă.

boactăr: paznic, strajă = bothar: drum, cale.

boaite: vite slabe, oameni prosti si răi = baoite: a hărţui, a da mîncare calului sau buaite: a cîştiga, a-si atinge scopurile.

boască: resturile de struguri rămase în teasc după stoarcere = bosca; cutie, a închide, a strînge.

bobaru: cel care dă în bobi = bobarun: prost, găgăuţă, neîndemînatic.

bologan,bolocan: om prost, netot, neghiob = bolog: scăfîrlie, a hoinări, a petrece timpul trîndăvind, a-si pierde vremea.

botu: a face botu, a se supăra pentru o greşeală comisă = botun: greşeală, a comite o greşeală.

brăcui: a alege ce este mai bun dintr-o grămadă, a trage pe sfoară = braca: a jefui

brad: specie de conifere = brad: ladă de lemn.

Bran: trecătoare între Ardeal si Muntenia = brean: a bara trecerea, a înfunda, rău

braț: unul din membrele superioare ale omului = brat: a acoperi, a semnaliza, a atîrna moale, a se moleşi.

bre: formă de adresare la tară = brea: arătos, prezentabil, afectuos.

brodi: a potrivi, a nimeri, a spune prostii = brod: a-si face merite din, a se mîndri cu, arogantă.

bruș: cocolos, bot făcut din resturi sau firimituri = brus: rămăşiţe, resturi.

brut: efort fizic deosebit, greutate mare = bruth: efort neîntrerupt, nesăbuit, necugetat, imprudent.

buiac: despre plante - fertil, rodnic, îmbelşugat, despre oameni – răsfăţat, îmbuibat, nebunatic, nesocotit = buaic: culme, apogeu, a ridica în slăvi, a lăuda.

buartă: gaură, cu sens figurat lipsă de bani, pagubă, sărăcie = buartha: necaz, îngrijorare, a tulbura, a fi îngrijorat, a se întrista, trudă, osteneală.

buclă: îndoitură, ondulare = bucla: a încheia cu o cataramă.

bulă: cîrpă, femeie stricată = bulla: chef, cupă, castron, farfurie de supă, a se rostogoli, a murdări.

bulibăseală: zăpăceală, încurcătură, haos = bullabaisin: încurcătură, dezordine, învălmăşeală, zăpăceală.

bulan: vînă de bou folosită în închisori pentru bătut = bullan: bou.

bun: acţiune pozitivă, deosebit, gust plăcut = bun: esenţă, cauză, forţă, tel, scop, a se sfîrsi, început.

cablă: unitate de măsură pentru poame corespunzătoare unei găleţi, baniţă = cabla: greutate mare legată cu frînghie.

cain: a se plînge, a suferi o nedreptate = cain: a imputa ceva cuiva, a învinui de.

camhă: stofă de mătase = camtha: a cerceta cu atenţie, a îndoi, a face nod.

campa: a face tabără, a tăbărî = campa: tabără, a aşeza în tabără.

cantă: zăpăcită, aiurită, neroadă = canta: încurcată, simplu, destul de.

cat: cuvînt cu care se alungă pisica = cat: pisică.

Călan: oraş în judeţul Hunedoara = callan: gălăgie, vacarm, zarvă, tărăboi.

călăi: plăcinte = collai: gras, corpolent.

căoaci: fierar = caoch: perdea de, care nu vede ceva, fără deschizătură.

căoi: a bolborosi, a chiorăi = caoi: obicei, stare, ocazie.

căulă: plută mică folosită ca pod plutitor = caol: loc îngust de trecere peste mare.

căule: femeie rea și duşmănoasă, femeie proastă = caol: meschin, mărginit, a distruge, sărăcăcios.

ce? = ce?

ceda: a permite, a lăsa = cead: a permite, a lăsa.

ceată: grup mare, grămadă = ceadta: o sută.

ceap: apucătură, siretlic = ceap: a-si bate joc de cineva, a-i juca un renghi.

ceapane: curele de la opinci, nojiţe = ceapan: picioare, a încurca, a aranja.

cear: păr, cosite, împletirea cositelor = cearr: a confunda.

ceardă: cîrciumă, han = ceardai: comerciant, negustor.

ceartă: dispută, gîlceavă = cearta: dreptate, ordine, corect, în bună stare, a croi o minciună.

ceasma: plasă pentru prins peste, prostovol = ceasna: a tulbura, a agita, trudă.

chel: a fi lipsit de păr pe cap = cheal: a fi lipsit de, lipsă, vai!

ciala: îndemn adresat boilor să o cotească la dreapta = ciall: sens, a înţelege.

cinie: făcătură, vrajă = cinnim: a hotărî, a convinge, a cauza, a pune capăt la.

ciob: bucată dintr-un vas spart = giob: bucată, ciob, resturi, fragment.

ciocan: unealtă de lovit, a îngheţa ciocan - a îngheţa foarte tare = siocan: ger foarte puternic, vremea îngheţului, a îngheţa.

ciolan: os cu carne = ceolan: copil scîncind. De obicei scîncesc după mîncare.

cior: fior, tresărire, atîţare = cior: a atîţa, a porni, a se impune, a da importantă.

cioros: fioros, aprig = ciarog: îmbufnat, a se aprinde de mînie, negru de supărare.

cioru: spaimă, fior = ciorru: a tăia elanul cuiva, a scurta, a privi de sus, a privi cu dispret, a cerceta.

cire: fire de păr, smoc = cire: smoc de păr, coamă.

cios: paznic de cîmp, pîndar, jitar = cios: a tocmi un muncitor, recompensă.

citov: întreg, nevătămat, zdravăn = citog: mîna stîngă.

cîntar: instrument pentru măsurat greutatea = cuntar: tejghea, contrapartidă, prăvălie, a face cumpărături.

clab: mucos, obraznic, neserios = clab: gură cască, a striga, a fi înrăit după.

clampar: guraliv, zurbagiu, flecar, certăreţ = clampar: dispută, ceartă, a se certa.

cling: sunete scoase de clopote = cling: sunete scoase de clopote.

cneaz: conducătorul unui sat sau a unui teritoriu = cneas: obraz, deasupra. Mai este termenul cneasta cu sensul de cinstit, integru, sincer, de treabă, nobil.

coardă: funie răsucită din plante lungi cu care se leagă căpiţele de fîn, parte componentă a arcului de aruncat săgeţi, şnur, sfoară groasă = corda: sfoară, şnur, coardă de arc, a lega cu sfoară, a încorda un arc.

coiman: prostănac, nătărău = coilean: persoană proastă şi înfumurată.

coimăni: a se osteni din greu, a fi cu mare grijă = coimead: supraveghere, grijă, care tine, a păzi, a apăra.

colb: strat de praf sau nisip fin = colbha: strat de piatră, a forma un strat.

corcan: copac scorburos si bătrîn, vită bătrînă = corcan: vas, oală, a doborî.

corn: partea osoasă de pe capul vitelor care era folosită si ca pahar pentru băut = corn: subţire ţi răsucit, mers legănat, gălăgie, a rostogoli un butoi, a curge, cupă.

cos: a coase, a cosi = cos: a lua în mînă, a conduce, familie.

cotu: articulaţia mîinii care se sprijină pe ceva = cothu: suport, sprijin, rezemare.

creatură: fiinţă, om = creatur: creatură, fiinţă, marionetă.

credeam: credinţă, încredere, respect = creideamh: credinţă, încredere, cinste.

cultuc: pernă mică, sac mic pentru piaţă = cultaca: rezervă, cumpărătură, măsură.

cumas: stofă scumpă folosită pentru hainele boiereşti = cumas: putere politică, posibilitate, iscusinţă.

dadă: mătuşă, femeie în vîrstă căreia îi porţi respect = dada: titlu de respect, plin de lapte, a hrăni cu lapte, părticică.

Dan: prenume masculin = dan: destin, soartă.

Didina: prenume feminin = didine: adăpost, protecţie, a apăra, sanctuar.

doină: melodie tristă ce evocă unele fapte din trecut = doineann: plîns puternic, a chinui sufletul, a rezista unei furtuni.

doine: cîntece triste cu subiect din lumea satului si prezintă fapte trecute = duine,daoine: viata omului, existentă, prezent, bărbat, sot, omenire, colectivitate, suflet, personificare, fiinţă, libertate, tînăr, bătrîn, cîntec, muzică populară.

doini: a cînta doine = duinni: a depăşi tristeţea, a învinge melancolia.

Doman: rîu si munte în judeţul Caras-Severin = domhan: lume.

dona: a ajuta pe cineva la nevoie, a da cu titlu gratuit unui nevoiaş sau unei instituţii = dona: sărman, nefericit, nenorocit.

Dorna: rîu si munte în judeţul Suceava = dornan: cap, a sparge.

doru: stare sufletească ce exprimă o dorinţă pentru ceva sau către cineva, alean, nostalgie, melancolie = doru: legătură gingaşă, a uni privirile, a se lumina, a înveseli, a face să scînteieze ochii, a se aprinde.

dos: ascuns, ferit de vedere, chiulangiu ca în expresia ,,dai dosu” = dos: trîntor, a lenevi, a tărăgăna.

dram: puţin, mărunt, cu măsură = dramh: înghiţitură, duşcă.

drăcoi: diavol, om rău, vrăjitor = draoi: vrăjitor, scamator.

dres: a repara, a îndrepta, a se întoarce la = dreas: a se întoarce, a se învîrti, a se strica, a-si îndrepta atenţia, întorsătură.

Drislea: localitate în judeţul Botoşani = drisle: a dispărea, a pieri, a înceta.

Dunăre: fluviu = dunaras: a insista cu putere, a se întări cu propriile forte.

durd: viguros, plin de energie, puternic = dord: viguros, energic, puternic.

durlă: om nepăsător, fire, nepăsare = dulra: fire, fel, caracter.

iad: rădăcina răului absolut = ead: bănuială, invidie, ură, ticăloşie.

Ianca: localitate în judeţul Galaţi = eanga: trecătoare, defileu, a însemna pe răboj

iască: specie de burete care era folosită la aprinderea focului cu amnarul = easca: uşor, natural, repaus, repede, iute, isteţ.

faide: folos = faide: lung, a întinde, care se opreşte.

fai: stofă de mătase neagră cu fir gros, tafta = fai: voce, a plăti, a exprima.

fain: subţire, de calitate aleasă, frumos, elegant, bun = fainne: a răsuna de, a vibra de, a împodobi cu inele, cercel.

faiere: mustrări aspre, frecuşuri = faire: a sta la pîndă, a trezi, vai!, ocară, a face de ruşine, a batjocori.

fală: trufie, dispută fără rost = fala: a invidia, a găsi de obiectat, a avea necaz pe cineva, a supăra.

falsă: mincinoasă, contrafăcută, neadevărată = falsa: fals.

falsar: plăsmuitor de acte false, de semnături false = falsoir: înşelăciune, fraudă, escroc, a înşela, a umbla cu escrocherii.

fară: neam, clan, gintă, soi = fara: a conduce, a însoţi, a urma, a fi împreună.

fee: zînă = fea: fag, pădure de fag.

fie: fiică, fată = fi: a ţese, a urzi, a lucra la război.

fig: smochină = fige: smochină.

file: pagini dintr-o carte sau caiet = file: poet.

finie: legătură sufletească dintre fini si nasi = finne: bun, frumuseţe, sinceritate,  relaţie directă.

fior: stare sufletească, emoţie, teamă = fior: natural, neprefăcut, adevărat, sincer.

fior: jneapăn, ienupăr = fior: a potrivi, formă, a îndrepta.

fioru: emoţie puternică, tresărire = fioru: a produce un efect, a se preface că.

firet: şnur din mătase folosit ca podoabă vestimentară = firead: panglică de mătase dau de bumbac.

fire: caracter = fire: sinceritate, onestitate, cinste, adevăr.

fiu: copil, persoană străină foarte apropiată datorită meritelor sale = fiu: valoarea unei persoane, merite.

flanea: pulover gros de lînă purtat la tară, flanelă = flainin: flanelă.

floc: smoc de lînă sau de păr = flocas: smoc, floc.

forăi: a sforăi, a respira zgomotos = foras: josnic, simplu, necioplit, inferior.

fosăi: copil mic care doarme si respiră profund = fos: odihnă, somn, a dormi.

fostă: trecută, de asemenea = fosta: de asemenea, adăugat la, în legătură cu.

fuga: a pleca pe neaşteptate, a alerga = fogha: alergare, grabă, fugă, a năvăli, a se repezi, a ataca brusc.

fugar: persoană care rezistă la fugă, a sta ascuns = foghar: sănătos, teafăr, solid.

fulangiu: individ care se fofilează şi nu vrea să facă treabă = fulaingim: a trece cu vederea, a tolera, a admite, a suporta.

furcă: unealtă agricolă ce se foloseşte la mînuitul si depozitatul păioaselor = forc: furcă, a mînui cu furca.

fustan: fustă mare = fostan: legătură de pînză, bandă, fîşie, a lega, a se căsători.

fustar: persoană care se tine după femei, fustangiu = fustar: a se agita, pripă, a zori, alergătură.

gagiu: tînăr cu ifose, tînăr îngrijit = gaigiul: îngrijit, dichisit, sclifosit.

Galda: localitate în judeţul Alba = gallda: străin, neaparţinînd de.geaba: fără rost, degeaba = geab: a trăncăni, flecăreală.

ger: frig foarte puternic = gear: tăios, aspru, înverşunat, pătrunzător.

ginim: a descoperi, a pune la cale ceva, a ochi = ginim: a da naştere la, a genera, a stîrni, a pricinui.

gleb: prenume = gleibe: pământ, ogor.

guanga: gînganie, bondar = gunga: a se micşora, a se scurta, a se da înapoi.

habar: rost, cunoştinţă, socoteală, rezultat = habha: a opri, a aprecia.

haiste: casă rămasă neterminată = haiste: cuibar, a începe o construcţie.

hală: om mîncăcios, mîncău, flămînd = halla: casă, cameră de folosinţă comună.

iar: după, pentru că, aşa, ulterior = iar: după, după ce, ulterior, către, spre.

idenie: încercare = ide: soartă, destin.

închin: rugăciune, respect, cinste fată de, admiraţie = inchinn: minte, inteligentă.

încredere: cinste, onoare, respect = inchreidte: credibil, de crezut.

ioc: nimic, de fel, nu există = ioc: a se lecui, a vindeca, plată.

iongar: băiat tînăr, ajutor de miner care curăţă locul de muncă = iongar: lîngă, a strînge puternic.

Ion: prenume masculin = ion: curat, natural.

iotă: nimic, cîtuşi de puţin, deloc, ioc = iota: uscat de sete.

laba: partea de jos a piciorului de la om sau de la animale = lapa: laba.

lac întindere de apă stătătoare = loch: lac.

ladar: tîmplarul care face lăzi = ladar: polonic, cofă, lopăţică, făraş, căuş.

lăpăi: a lovi cu laba în apă = lapa: a lovi cu laba.

leapa: a se juca în apă, a lăpăi = leapa: albie de rîu.

leagăn: scrînciob, dispozitiv care se balansează sau se învîrteşte în cerc = leagan: a trînti la pământ un om, a doborî un copac, cădere bruscă, a se rostogoli.

larg: întins, spaţios = learg: cîmpie, spaţiu mare, lărgime.

leasă: împletitură de nuiele ca un grătar pe care se usucă legume sau fructe = leasu: a îmbunătăţi, a conserva, a pregăti.

lin: apă care curge liniştit, pantă domoală = lin: baltă, porţiune largă si liniştită.

lin: jgheab de lemn în care se calcă strugurii = lin: băltoacă, a sfărîma, a se scurge.

liopă: lovitură dată cu palma = liopa: lovitură, obrăznicie, a lovi.

loc: spaţiu precizat = log: loc, parte, piaţă, loc potrivit.

macră: carne fără grăsime, carne fragedă = macra: tinereţe, tînăr.

maslă: cele patru culori ale cărţilor de joc, a trage pe sfoară = masla: insultă.

miara: a fi uimit, a fi tulburat = meara: neliniste, nebunie, nesiguranţă.

merli: a păţi ceva rău = meirleach: răufăcător, răsculat, a se răscula.

milă: compasiune, înţelegere pentru suferinţa altora = mile: milă.

mili: a fi cuprins de milă, a se îndura, a se înduioşa = mili: paloare, suferinţă.

mîrlan: necioplit, bădăran, topîrlan = murlan: necioplit, bădăran.

mîrlă: om răutăcios si sucit, cărpănos = mirle: plin de noduri, a se ghemui.

nasc: a aduce pe lume un copil = nasc: căsătorie, legămînt, datorie, a se lega.

neata: formă de respect folosită la tară = neata: drăguţ, simpatic, curat.

nod: a avea nod în gît, a respira sau a vorbi cu întreruperi = nod: suspin, oftat.

nod: nod la plante sau nod de funie = noda: nod, legătură, a înnoda.

olog: persoană neputincioasă, persoană bătrînă = olog: măslin.

păgîn: necredincios, musulman = paganach: păgîn, necredincios.

pas: trecătoare, defileu, a merge = pas: defileu, loc de trecere, a înainta.

pleasc: a plesni, a se sparge, a crăpa = pleasc: a plesni, a se sparge, a crăpa.

plod: rod, mulţime, grămadă = plod: mulţime, gloată, a se îngrămădi.

poc: lovitură, poceală = poc: lovitură, a bate.

polog: mulţime, grămadă = pollog: grămadă de peste.

puca: femeie sau fată cu purtări rele, a hoinări = puca: urmă, suflet, a umbla.

put: a puţi, a-si da aere, iz, miros greu = puth: a puţi, a-si da aere, iz, miros greu.

rabă: cîştig, profit = rabach: risipitor, a risipi,

răpcăni: scîrtîitul uşii deschisă si închisă repetat, a intra si a iesi mereu din casă = rabhcanai: cîntăreţ de balade, cel care repeta la fiecare casă aceleaşi cîntece.

răcan: pui de broască, broască tînără care orăcăie toată ziua, recrut = racan: a face tărăboi, plimbare cu barca, ceartă.

repăd: plec grăbit pînă la, dau o fugă = reabadh: galop, a fugi, a tîşni, a smulge, a da buzna.

Reghin: oraş în judeţul Mureş = righin: rezistent, durabil, trainic.

roată: dispozitiv circular anexat la unele mecanisme care ajută la deplasare = roth: roată.

Rona: localitate în judeţul Maramureş = ronna: picurare, curgere.rost: ordine, a aduce, folos, a socoti = rosta: a persifla, săpuneală, a rîde de.

roz: culoare de roşu deschis = ros: trandafir, roz.

rudă: prăjină, par, drug, proţap, oişte = rud: lucruri, obiecte, unelte.

ruga: a cere, a dori, a insista, a vrea = rogha: a vrea, a cere, a alege.

rui: roşcat, cu barbă roşie = rua: rumen, rumenit la foc.

ruptă: desprinsă din, sfărîmată, desfăcută =roptha: brînci, lovitură, a izbi, a băga

sat: plin de, sătul = saithi: sătul de, plin de.

sailă: însăilare, îmbinare grosolană a două pînze = seala: îmbinare, încheietură.

scafă: unealtă de tîmplărie = scafa: a rade de coajă, a juli, a coji un lemn, cuţit.

scandal: ceartă, gălăgie, balamuc, tămbălău, tărăboi = scannal: scandal.

scandalos: certăreţ, gălăgios, agresiv, guraliv = scannalach: scandalos.

seamă: aminte, atenţie, socoteală = seam: a ţintui privirea, a întări o părere.

searbăd: livid, palid, sec, slab, acrit = searbhan: amărît, posac, sec, acru.

sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni, comanda de mers înapoi = sia: distantă, mai depărtat.

seacă: a se usca, a dispărea apa, ,,ger de seacă pietrele” ,,este un ger de te seacă”= seaca: ger, chiciură, a îngheţa, temperatură sub zero grade.

slad: resturi de la borhot = sladai: firimituri, a apuca, a lua de la.

slană: slănină afumată si păstrată agăţată într-un spaţiu aerisit = sleanna: a agăţa, a străpunge.

slănină: grăsime de porc tăiată în bucăţi lungi sărată si afumată = slanaim: a conserva alimente prin afumare, uscare.

slim: strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe hainele purtate îndelung sau de pe obiectele folosite mult = slim: unsuros, gras, uleios, lustruit, lucios.

slim: strat subţire de aluviuni depus ce fertilizează solul = slim: subţire, mic, neînsemnat, neîndestulător.

smead: cu fata negricioasă si palidă, om slăbit si chinuit = smeadar: nenorocire mare, a sufla greu, a gîfîi.

smugă: murdărie, mizerie = smuga: lichidul ce curge din nas sau bot.

snagă: putere, nărav, dorinţă = snag: a întrerupe vocea cuiva, a adopta un obicei, a prinde o melodie.

snapan: hapsîn, lacom, zgîrcit, şarlatan, potlogar = snapanna: a lua de la, înşfăcare, a smulge, a înşfăca.

soba: construcţie specială într-o casă în care se face focul = sioba: ţîşnitură de flăcări, a împinge, a stîrni.

sodal: ucenic, calfă = sodar: mers grăbit, a învăţa, a arăta, a fugi.

sonc: schilod, şchiop = sonc: ghiont, a lovi cu cotul, a face atent la.

soncăi: a schilodi, a deplasa un obiect = soncail: a da ghionti, a lovi cu cotul, a face atent la, a împinge cu cotul, cotitură.soran: ţesătură groasă lucrată grosolan = soran: mulţime de păduchi.

sorean: peste mic si iute care trăieşte în apele dulci = soran: mulţime de păduchi.

spagă: mită = spaga: pungă, bani, avere, recompensă în bani.

spartă: străpunsă, găurită, distrusă = sparrtha: cui, a străpunge, a găuri.

spin: ghimpe = spion: spin, ghimpe.

sponci: puţin, cantitate mică = sponc: scînteie, licărire, strop, obiect mic.

spor: pornire, creştere, înmulţire = spor: a stimula, a îndemna.

stat: trup, condiţia fizică a unui individ = stat: stare, condiţie, situaţie.

stol: masă = stol: scăunaş, taburet.

straie: îmbrăcăminte, vesmintele care erau primul indiciu din ce zonă venea persoana respectivă = strae: a colinda, a umbla, a hoinări, rătăcit, a cutreiera.

sugaci: beţivan, pilit, cherchelit = sugach: cherchelit, afumat, vesel.

sui, suim, suite: a se căţăra, a se cocota, a urca = sui, suim, suite: a se cocota, a se urca, a se aşeza pe.

sula: obiect lung si ascuţit din metal sau lemn care se foloseşte la găurit = sula: dinainte, în fată, înaintea.

taifas: discuţie, analiză, cercetare = taifeach: analiză, cercetare.

taifet: taifas = taifead: informaţii date cu privire la, reputaţie, a tine minte.

tain: porţia de hrană pentru un animal pe o zi, obligaţia proprietarului de animale de a plăti în alimente către cioban sau văcar, păşunatul oilor sau vitelor = tain: iarbă, a mîna vitele, a păşuna.

tal: porţiune de pământ arabil, parcelă = tal: recoltă, producţie, venit.

talam: cameră de dormit, pat = talaim: a ascunde, a se feri, a dosi.

talan: termen depreciativ pentru un cal bătrîn si slab, gloabă = tallann: toană, supărare, stare trecătoare.

taman: tocmai, în special, mai ales, numai ce, chiar aşa = tamall: a aşeza la intervale, răstimp, intervale de timp, distantă.

tană: pîclă, ceată = tanai: subţire, transparent, a se rări, a atenua.

tapă: crestătură în copac, tăietură la capătul unui lemn pentru a se îmbina cu altul = tapa: forţă, activitate.

tarbă: femeie uşuratică, a trata cu dispreţ, a batjocori, pungă = tarbh: mascul, de necrezut, absurditate, greşeală de interpretare, speculant la bursă.

tarla: suprafaţă agricolă cultivată delimitată de drumuri sau alte culturi = tarlu: încrucişare de drumuri, confluentă.

tarlan: persoană care păzeşte o tarla = tarlaim: a se întîmpla, a risca, a merge în întîmpinarea cuiva, a înfrunta, a sfida.

tarpan: cuţit mare cu care se taie trestia = tiarpan: povară mare dusă în spate.

tatu: tatăl tău = tathu: a se uni, împreunare, a se împreuna.

tăgîrtaci: intrigant, sucit, a căuta nod în papură, priceput la toate = tagarthach: isteţ, a găsi repede răspuns, priceput.

tăgîrta: a se agăţa de cineva, a tîrî = tagartha: a se adresa, a trimite la, a se referi la, a face aluzie la.

tănăi: nătărăi, tonţi, prosti = tanai: superficial, slab, descărnat.

tăsca: a păcăli, a înşela = tasca: a răspîndi zvonuri despre.

tătîn: tată = tathan: unire sau împreunare fizică.

tîlc: înţelepciune, putere de convingere, exemplu de urmat = tailc: convingător, de neînvins, adevărat.

tîrgălău: tîrg mare, mulţime mare de oameni adunată la tîrg = tiargalai: primul cumpărător, a cerceta, agent comercial.

teacă: obiectul în care se păstrează sabia sau pumnalul, parte din lujerul fasolei unde sunt boabe = tiacha: raniţă, sacoşă.

teamă: frică, emoţie = teamh: încălzire.

teas: cuvînt cu care se alungă gîştele sau ratele de pe baltă, a repeta acelaşi lucru = teas: persoană cicălitoare.

teasac: cuţit mare cu care se taie porcii = teasai: cu sînge rece, a se mînia, calm, a fi stăpîn pe situaţie.

tontu: prostănac, diliu = tiontu: a se învîrti, a i se face greată, a se răsturna, interpretarea unui gest.

toir: băt, a supăra = toir: urmărire, a căuta, a urmări un scop, a cere.

tolbă: traistă mică, buzunar mare, pungă mare din piele pentru săgeţi = dolba: proeminent, umflat.

trasnaie: necaz, supărare, belea = trasna: necaz, supărare, înşelătorie, fraudă.

trăsnim: minţim, contrazicem = trasnaim: a nega, a contrazice, înşelătorie.

trăda: a înşela încrederea cuiva, a se vinde duşmanului = tradalai: a specula bunătatea cuiva, a profita de.

trii: trei = tri: trei.

troiene: acumulări mari de zăpadă datorită viscolului = troime: greutate, apăsare, copleşire, inerţie.

tron: scaun mare pe care stătea domnitorul = trom: mai mare, persoană mai în vîrstă, respectată.

tron: ladă mare în care ţăranii îsi păstrează diverse obiecte = trom: greu, mare, încărcat, adînc, acoperit

tulă: cărămidă din pământ groasă, nearsă, chirpici = tulach: dîmb, movilă.

tulca: tradiţie de Anul Nou de a se merge cu capra la casele oamenilor = tulc: a cînta la un instrument, a purta, a bucura.

turnam: a turna, a curge dintr-un vas = turnamh: cădere de apă.

tinti: a ochi, a lovi cu ceva = tinti: furios, violent, a lua foc.

urla: a striga,  a răcni = urlar: a trînti pe cineva la pământ, a învinge, a reduce la tăcere, a băga în groază.

urlă: tub gros din ceramică pus la ieşirea din horn care protejează să nu curgă apa de ploaie în vatră sau să îl distrugă, burlan = urla: parte de jos a unei streşini de paie pe care se scurge apa.

ura: strigăt de victorie = urra: forţă, putere, rezistentă.

Sînt 79 cuvinte comune limbilor română, irlandeză si eme-gi, 88 cuvinte comune eme-gi si limbii irlandeze si 292 cuvinte comune limbilor română si irlandeză. (Studiul final cuprinde 290 cuvinte comune limbilor română, irlandeză si eme-gi, 205 cuvinte comune numai irlandezei si eme-gi si 978 cuvinte comune numai limbilor irlandeză si română). Pentru asemenea argumente este imposibilă proba contrarie. Toţi cei care s-au chinuit să ne tîmpească, invocînd deducţii savante si principii sacrosante privind transformarea cuvintelor latine în varianta românească, îi sfătuiesc, dacă mai au un minim respect pentru limba ce o vorbesc, să consulte dicţionarele lui A. Deimel (1925-1950), B. Landsberger (1937) si J. A. Halloran (1996), altfel vom vorbi vorbire si vom citi în stele. Ca să le îngheţ mintea nărăvaşilor am să le dau încă cinci exemple de care se face multă paradă cînd apare vreun cîrcotaş. Cuvîntul gula(gu: gît, a băga, a înghiţi, a mînca, a bea, mişcare ritmică + la: abundentă, poftă, a întinde, a aşeza, a atinge) în emegi înseamnă a înghiţi, a mînca, a mesteca, larg, mare iar în latină gula înseamnă gîtlej, gît şi numai figurat gură. În limba română veche există cuvîntul guleai – scris pentru prima dată la Vinča în mileniul Vlll î.e.n. - cu sensul de invitaţie la o gustate, a gusta din bucate, a mînca. Noi folosim pentru acest sens cuvîntul gura, care nu există în latină iar în emegi are semnificaţia: a striga, a tipa, a rîde cu hohote, a trăncăni, a face zgomot(gu: gît, a băga, a înghiţi, a mînca, a bea, mişcare ritmică + ra: a suna, a impresiona, a face zgomot, a îndruma, scandal) de unde se vede preocuparea urmaşilor troienilor pentru agoniseală și îmbuibare iar noi pentru visare şi trăncăneală, deprindere care si astăzi ne bîntuie existența mioritică. Latinii aveau cuvîntul buca cu sensul de obraji sau gură. Noi avem bucă pentru una din părţile curului şi buca+ta: parte dintr-un întreg; buca+te: produse agricole adunate în hambare dar şi mîncare pregătită. Tot aici mai putem adăuga buca+tarie: locul unde se ţinea bucatele sau se pregătea mîncarea şi în+buca: a băga în gură, a muşca. Dacă cuvîntul buca venea în limba română din latină atunci trebuia obligatoriu să aibă şi sensul sau sensurile din această limbă dar el în limba română are sensuri diferite rezultate din articularea unor prefixe sau sufixe la rădăcina amintită. Este limpede că cuvîntul nu este venit din latină ci invers, el a ajuns în această limbă odată cu migrarea mioriticilor carpatini în peninsula italică după catastrofa de la Santorini la mijlocul secolului XVll î.e.n. Să mai amintesc aici că dialectul friulan care se vorbeşte şi acum în Italia are cîteva sute de cuvinte comune cu limba română şi care nu se găsesc în latină! După afînta dogmă a îndrăciților nu merge aşa ceva, ia vedeţi cum o învîrtiţi! În eme-gi avem bu: a smulge, a tăia din, a rupe, mîncare + ka: gură, a striga. Cuvîntul ulcior are în eme-gi ulciar cu sensul de veselie, a bea la un ospăţ, a petrece (ul: vas, măsură, bucurie, veselie + ciar,sar: mulţi, a amesteca, a merge, a aluneca, a se trînti) iar în latină este urceus cu sensul din limba română. Cuvîntul apa în emegi: ţeavă din argilă arsă prin care trece apa, apă care curge, lac, mare (a: apă + pa: şanţ, canal mic, a curge, a se întinde, a cuprinde sau abba: lac, mare), în limba română îl păstrăm identic fonetic şi semantic iar în latină avem aqua. Acest termen în emegi are sensul de apă plină cu peşti (a: apă + qua: peste), dovedind că cele două limbi s-au format în zone de relief diferite, româna la deal şi munte, unde apa curge în şuvoaie iar latina la şes unde apele erau pline de peste. Cuvîntului eme-gi uztura nu i se cunoaşte sensul dar este folosit lîngă un cuvînt care are semnificaţia de a sări în apă de pe un dig. Am considerat că este corect să fie tradus prin iritaţie, zgaibă, usturime, arsură(uz,us: coastă, pantă, a rezista, a îndura, a chinui + tura: copil, a face baie, a lovi, a răni, durere) şi am avut în vedere situaţia neplăcută cînd se sare în apă cu burta pe luciul acesteia, atunci da fericire!. Cuvîntul din limba română ustura nu mai are rost să-l comentez. În latină există termenul ustulo cu sensul de a arde. Aceste exemple arată că faimoasa regulă a trecerii sunetului l din latină în r în limba română este o poveste care trebuie scoasă din cultura noastră.

Să adăstăm puţin asupra termenilor de armîn(aromîn - machidon), cei din neamul nostru care locuiesc în sudul Dunării, atîţia cît mai sunt si rumîn, asa cum îşi spuneau cei din nordul fluviului. Armîn = ar: a răsuna de, a chema, tînăr, a radia, drag, scandal + min: partener, asociat, familie, mamă iar rumîn = ru: treabă, a munci, gospodărie, a fi egal, bogăţie + min: partener, asociat, familie, mamă. Cei doi termeni au în comun sintagma ,,min” ce arată o legătură de rudenie bazată pe originea comună dintr-o mamă foarte îndepărtată păstrînd în sensul profund urmele societăţii matriarhale. Si în prezent în Moldova în mediul sătesc se foloseşte pentru mamă cuvîntul ,,mîni” ca în expresiile mîni-ta sau mîni-sa. Latina, pentru mamă are sintagma ,,mater” dar si termenul ,,mamma” cu sensul de ţîţă, sîn. Dacă răscolim puţin memoria, descoperim că în timpurile foarte vechi fetele se căsătoreau de la 14-15 ani iar venirea sarcinii nu o găsea pregătită biologic pentru alăptare. Această situaţie era rezolvată de o altă femeie din clan care dădea sîn copilului pînă se adapta la mîncarea obişnuită, noi am păstrat obiceiul prin folosirea doicilor. Termenul de mamma din latină nu a fost pus niciodată în legătură cu mama din limba română deşi sensurile lor profunde sînt aceleaşi – cea care are grijă de un copil foarte mic. Să sar pîrleazul pînă la cei mai vestici vremelniciţi din spiţa noastră – irlandezii – să-i chem în ajutor. Au cuvîntul mama cu sensul de sîn, suflet, inimă, terci, mamai(identic cu cel din Moldova) cu sensul de mămică si mamo cu sensul de bunică. Să mai dau cîteva exemple năucitoare despre aceste cuvinte. Cuvîntul mamă  în emegi ama, ma, mi, mu, dam(soţie), mami; în română: oama, îma, ma, mama, mami, muma; în etruscă: ama, puia; în engleză: ma, mamy, mumy, mamma, dam; în franceză: maman (ma +man); în checea: mama şi pentru cuvîntul tată în emegi: a, pa, papa, patesi, ta, tucu, tete cu sens de om bătrîn; în română: ta, tata, tucu, tete cu sens de tată, bunic, om bătrîn; în engleză: pa, papa, daddie; în franceză: papa; în latină: pateru şi în checea avem patiri(conducătorul unui sat). Hai să le punem și lor de o latinitate!

Am arătat la început că avem legături foarte vechi cu populaţiile care au construit monumentele megalitice din insulele britanice. Alegerea a fost făcută special pentru că nimeni nu spune că limba engleză este o neolatină, dar tot aşa nimeni nu ştie că această limbă păstrează în haina ei comori de cuvinte care vor uimi lumea. Cuvintele din engleză care se găsesc în română şi eme-gi dovedesc faptul că la sfîrsitul mileniului lV î.e.n. sau începutul mileniului lll î.e.n. din regiunea Carpaţilor a avut loc o puternică migrare spre vest pînă în insulele britanice. Iar aceste grupuri sînt făuritorii numeroaselor henge din ţinutul britonilor. Toţii cercetătorii britanici sînt de acord că monumentele megalitice în frunte cu cel mai cunoscut – Stonehenge – au fost ridicate de o populaţie necunoscută care a dispărut. Unii presupun că aceste grupuri ar fi venit din peninsula Iberică. Lewis Spence în lucrarea ,,The Mysteries of Britain; Secret Rites and Traditions of Ancient Britain” Londra 1928, la pag. 27 afirmă că Britania a fost invadată de ,,oameni veniţi din Ungaria si Transilvania care trăiau în civilizaţia bronzului şi mînuiau o secure dublă de luptă cu două tăişuri”. Transilvania si Ungaria făceau parte din teritoriul locuit în acele timpuri de neamul ariminilor geţi sau strămoşii lor. Aceste probe arată că cei care au ridicat monumentele megalitice nu au dispărut ci s-au amestecat cu noii veniţi galii(celţii) pe care mai tîrziu i-au cucerit romanii. Trebuie să arăt că druizii considerau stejarul ca arbore sacru, semnificaţie pe  care o are şi în prezent la români, folosindu-se la înmormîntări. Dar toate aceste monumente au avut atît un scop religios închinat cultului soarelui cît și unul de cercetare şi stabilire a mişcării acestuia dar și a lunii. Sînt formate dintr-un terasament în cerc de 28-33 m în interiorul căruia sînt înfipţi mai mulţi de stîlpi de piatră, lemn sau piatră și lemn, formînd două sau mai multe cercuri concentrice. Au o cale de acces care traversează cercul exterior sau se opreşte la mijlocul acestuia în fața unei pietre plane unde se puneau ofrandele. Această structură se găseşte şi la sanctuarul - calendar get/dac din munţii Orăştiei. Este un terasament în formă de cerc cu diametrul de 29 m. pe marginea căruia se găsesc 180 blocuri de andezit de 45 cm înălţime. În interiorul acestuia este alt cerc format din 210 stîlpi paralelipipedici. Cercul al treilea este format din 84 de stîlpi din lemn iar în interiorul acestuia sînt 34 de stîlpi aşezaţi sub formă de potcoavă unde se află vatra sacră. Asemănarea cu sanctuarul de la Stonehenge este uimitoare. Chiar denumirea de Stonehenge care însemnă pietrele spînzurate dar după unele legende, pietrele care suspină(Stanehenge cum este scris în cronicile vechi) te pun pe gînduri! Stane înseamnă piatră, termen identic cu stane al nostru iar henge este apropiat de regionalismul românesc hînci: a suspina, a ofta. Folclorul englez păstrează dansul Morris foarte asemănător cu căluşul nostru ceea ce dovedeşte originea comună din ţinutul carpatic. Iar costumaţia acestor dansatori este foarte cunoscută pentru orice român cu mintea acasă, dovedind că în Anglia au fost și mulți legionari din Țata Sfîntă Getia care după ce au terminat milităria s-au stabilit acolo! Ca să nu fiu uituc am să amintesc şi cîteva cuvinte ce se găsesc în limba franceză cu corespondentă directă în emegi, primul termen va fi în franceză cu pronunţare şi scriere: o(eau-apă) = o(apă curgătoare, a pluti pe apă); achite(acquitter - a achita) = achita(depăşirea unei situaţii deosebite); di(dire - a zice) = di(a aprecia, a decide); amer(amar) = amaru(supărare), an = an; liber(darnic, generos) = libir(stăpîn pe el); eg(apă în occitană) = eg: a uda, a iriga, a adăpa vitele; papa(tată) = papa(tată). Ideile prezente sunt dezvoltate în lucrarea Dicțonarul nemuririice ce așteapăt să fie tipărit pentru a dovedi că nu suntem urmașii Romei, ci facem parte dintr-un popor mult mai vechi înrudit cu multe din vechile populații ale Europei ce fac parte toate din grupul lingvistic arimin(cei de-o mamă). Am folosit acest termen pentru limbile care se vorbeau în mileniile Vll î.e.n. – l e.n. în insulele britanice, teritoriul Frantei, peninsula iberică, Italia, tinutul carpatic si ramificaţiile lui către sud-est si est pînă în America de Sud.

Si cum orice treabă anevoioasă are un început voi scoate în fată cîteva cuvinte din quichua, limba administraţiei imperiului incas unde se găsesc similitudini uimitoare cu limba română si emegi demonstrînd originea lor comună. 

aillu: gintă, clan, neam, obşte, seminţie. La noi consider că nu trebuie să mai spun cum stăm cu alu sau ai lu din vorbirea populară iar în emegi alu este un adjectiv pentru animale care arată că aparţin de o anumită rasă.

aka: băutură fermentată, a bea o băutură fermentată = acra: gustul unor băuturi realizate prin fermentare, sau sucul unor fructe = aca: creştetul capului, a bea, voce, a face a avea un efect, porţie.

allpa: teren agricol fertilizat cu găinat de guano si care are o culoare alb-cenuşiu = alba = aldu: a săpa pămîntul. 

bara: unitate de măsură = bara: iaz, băţ lung si gros, a opri = bara: a înainta, a distribui, popas, locuintă.

cacic: căpetenie, cel care îti conduce viata, seful unui aillu = gagic: cel care îti conduce sufletul(c trece în g cum se întîmplă de multe ori în emegi), Cacica localitate de unde se extrage sare = gagig: a se jeli cuiva,  a fi trist.

calancha: nume incas = calancia: nume românesc de familie.

camara: grînarul unei provincii cu sensul de provizie sigură = camară: loc de depozitare sau de păstrare a proviziilor alimentare = gamara: cereale, a pune, a îngrădi, a încuia, a închide afară.

capac: bogat, superior, rege, luminat, înţelept, învăţat, generos, cel care are grijă de alţii = capac: deasupra, sus = capa: suflet, inimă, a fi de partea cuiva, a linişti + cu: a întemeia, a socoti, hrană, avere, nobil, strălucitor.

catu: tîrg, comerţul incas se desfăşura în pieţe amenajate sau în spatii special construite = catu: nivelul unei construcţii, a căuta, a cerceta = gadu: a rupe, a distribui, a merge pe jos, a se întîlni, a vorbi despre.

catu illa: spiritul negustorilor. In emegi ila: cărăuş, a transporta, a fi mare, a fi bogat, personificare, a radia.

chanca: trib războinic neincas renumit pentru violenta si viclenia lui = cianca: sarpe veninos = cianga: captiv, prizonier.

chimpo: numele unei regine care cultiva soiuri alese de porumb si ardei iuti = cîmpu: suprafaţă întinsă destinată culturilor agricole = cîn: a semăna + pu: teren.

chonta: mîner de lance din lemn = ciontu: crîmpei dintr-o bucată mare, a tăia = ciun: a prezenta + ta: a pipăi, a vătăma.

chuqui: ploaie, a picura =  chicu: puţin, cîte puţin, a chicura – a ploua mărunt = chic: mic, puţin, a fi epuizat

chunu:  cartof deshidratat, uscat la soare si la frig = ciung: fără un braţ = ciun: a se ofili, a se învechi, a da.

cira: a coase = cir: aţă subţire, fir, cira – a însira = cir: a lega, a fixa, a întări.

collca: depozit mare, locul unde sunt păstrate bunuri si în jurul cărui mişună mulţi de oameni = colcăi: a fi plin de, a mişuna, a se agita, a vui = colca: a fi atent, a se pregăti de drum, începutul unei acţiuni.

conci: vîrf, înălţime = conci:  coc = con: scară + ca: casă, podoabă.

cori: aur, care era adunat din apa rîurilor de munte unde se găsea sub forma unor grăuncioare mici = cori: bube foarte mici care apar uneori pe trupul copiilor = cu: metal preţios, aur + ri: a turna, a aduna, a curăţa, a cîştiga, a fi mîndru.

curaca: conducătorul unei văi montane = coraca: a supraveghea o persoană bolnavă = curaca: a inspecta, a supraveghea.

Cuzco(Qosqo): capitala imperiului incas, construită pe versantul unui munte care parcă stătea agăţată de înălţimi = cosca: pisică sau coscă: coajă = cus: piele de animal, a se ascunde, a fi lipit de + ca: cătun, oraş, casă, cartier, defileu.

hacha: un fel de satîr = hac: crengi tăiate mărunt pentru foc, surcele = ha: numeros, a aduna, a avea voie + cia,sa: a tăia.

haili: refren ritmat în cîntecele incase = haili: refren de cîntec = hili: farmec, a încînta, a fermeca, atracţie.

hatha: castă, familie, neam, proprietate = hat: delimitarea unei proprietăţi, răzor = hata: a radia, scandal, a sterge.

hatun: mare = hăt: întins, mare = hat: înălţime mare, a pune, a înconjura.

huara: sort primit de tineri cînd ajungeau la maturitate si aveau dreptul să închege o familie = hora: dans la care participau tinerii ajunşi la maturitate = hura: neam, vită, obicei, a trage uşor, a opri, a striga, a străluci, a  conduce.

hunu: cea mai înaltă căpetenie militară neincasă = hunu: violent, sălbatic, nimicitor = hunu: a rupe, a despica, a distruge.

hucha: sărac si orfan de părinţi, prezentă nedorită, cel care nu are educaţia părinţilor si face numai necazuri = hucia: a alunga sau a fugări o pasăre, om fără căpătîi + hucia: a fi mînios, nesăbuit, sălbatic, violent.

huanca: piatră de hotar, încălcarea hotarelor era la incasi foarte aspru pedepsit = huanca: femeie rea care îţi vînează greşelile, persoană rea si pătimaşă = hu: persoană + anca: hotar, limită, a măsura, oprire bruscă.

huata: loc unde se leagă(prinde) ceva, căpăstru = hoata: femeie care umblă cu furatul şi este prinsă = hu: persoană + ata: a face o faptă rea.

Huiana: Inca, tatăl lui Atahualpa si Huascar = Huianu,Huina: nume de familie la români = hu: persoană + i: a stăpîni + ana: lumină, cer, rai, a fi mare.

iaili: cîntece cu caracter păstoresc sau agrar = iaili: refren care se găseşte în cîntecele păstoreşti interpretate de Felician Fărcaş = ia: a fi plăcut + ili: bucuros.

Inca: conducătorul incaşilor = inca,inga: adevărat, aşa este = inga: egal, la fel.

inti tain mii: sărbătoare incasă în care se aducea ca ofrandă soarelui primii ştiuleţi de porumb ajunşi la maturitate. Expresia în limba română este întîi tain mii cu sensul de respectarea unei obligaţii în natură stabilită anterior.

jaili: cîntece cu caracter religios sau militar = jali: stare psihică ce arată tristeţe, supărare, necaz, dor, nostalgie.

quena: naiul incas cunoscut pentru melodiile pline de tristeţe = chin: suferinţă, tristeţe. o chemare a amintirilor sau caina: a deplînge = chin: suferintă + a: rezultat, strămos.  

quipu: sistem de evidentă si de însemnare a evenimentelor care se ţinea cu ajutorul unor sfori de diferite culori pe care se făceau noduri. Prin acest sistem se urmărea codificarea unor imagini si fapte trecute = chipu: imagine, făptură, înfăţişare = chip: a lega, a linişti, a controla, meşter foarte bun.

quichua: limba oficială vorbită în Tahuatinsuyu (imperiul incas), era una din cele 12 ale clanurilor incase si semnifica luminat de soare, sănătos, frumos, vale sau trecătoare protejată. Acest termen a fost impus de spanioli pentru că incasii foloseau expresia ,,runasimi – graiul omului’’ = checea: covor de pîslă lucrat în mai multe nuanţe care se

folosea si la învelit noaptea, nume de persoană = checi: neamul celor numeroşi, pretutindeni, pătură, broboadă, a lega, a uni.

llama: animalul specific Anzilor folosit la transport, pentru lapte si lînă, era şansa supravieţuirii unei comunităţi în caz de secetă şi era sacrificată ca cea mai preţioasă ofrandă. In româna veche nu există acest cuvînt, dar l-am găsit identic fonetic şi semantic pe tăbliţele geţilor. Lama: înger păzitor, spirit feminin al destinului, respect social.

Machu Pichu: oras incas descoperit abia în secolul XlX si construit pe versantul unui pisc de munte  = maciu: măciulie de măciucă, umflătură; piciu: ascuns, care nu se vede, mic.

mama: cea care este binecuvîntată de divinitate să dea naştere, soţie = mama = mami: spirit emeş care l-a făcut pe om din lut si a suflat asupra lui cu viată.

mana: noroc, vigoare, belşug = mană: belşug în toate = mana: izvorul belşugului, soţ, soţie, pereche, a locui împreună.

marcă: proprietate, domeniu, teritoriu. Termen care se găseşte fonetic si semantic în limbile anglo-saxone.

mita: relaţii de întrajutorare reciprocă între familiile unui aillu în efectuarea muncilor agricole, realizarea teraselor sau a canalelor pentru irigaţii = mita: sistem de relaţii care urmăresc ocolirea legii chiar dacă este un abuz = mitu: a elogia, a pipăi uşor, a mîngîia, jignire.

moya: locuri de păşunat = moina: teren cultivat si lăsat pentru a deveni păşune = mu: an, a cultiva, a apărea, a creste + inu: paie, iarbă, păşune.

montana: pantele estice de mare altitudine din munţii Anzi = montana: localitate în munţii Apuseni (Rosia).

mullu: scoici marine aduse ca ofrandă. Acest cuvînt există în etruscă identic fonetic si semantic.  

oca: cartof, marfa cea mai comercializată la incaşi, principala sursă de alimentare = oca: măsură pentru greutate egală cu cca un kilogram, conţinutul acestei măsuri = oca: a mînca cu lăcomie, a fura, a lua cu forţa.

pacha: locul îngrijit de om pentru a fi folosit, care aparţine lui, folosire liberă si liniştită, a pune în ordine, a aduce linişte, natură liniştită, bucurie = pace: linişte, stare de echilibru = pace: a se potoli, a se linişte, a se aşeza, a conduce, a cerceta.

pachacuti: rege incas, cataclismul, transformatorul cultural, creatorul.

pachamanka: expresie cu care se invitau la masă. În limba română se foloseste ,,a mînca în pace” cu acelaşi sens.    

phathiri: mai marele dintr-o comunitate care desparte turmele de lama si trece puii de lama ajunşi la maturitate la turma de adulţi. In emegi patesi era seful unei comunităţi iar la latini pater avea sensul de tată biologic dar si seful clanului.

Paullu: fratele lui Manco Inca, conducător incas.

purej: conducătorul unui aillu (clan) = puriu,purie: cărunt, bătrîn, tată (termen vechi) = pu: suflet, putere + ri: a conduce + u: bărbat, a impresiona.

puric: care fuge repede = puric: parazit care sare foarte repede = pu: a tîşni + rig: a căuta, a înhăţa, a smulge, a ucide.

ricu: suveran, rege = rigă: rege = rig: a supraveghea, a păzi, sceptru, armă, a se înclina, a se documenta, a cerceta.

runa: bărbat, om = Rona: localitate în Maramures. În emegi ru: semen, a fi capabil, rang social, egal în funcţie, bogăţie + na: om în viată, om prezent. 

saya: jumătate de provincie, fiecare provincie era formată din 2 saya care erau solidare la plata birurilor si efectuarea corvezilor, proprietate, domeniu, tinut = saia: cusătură superficială a două bucăţi de pînză, ţesătură subţire de lînă sau bumbac sau îmbrăcăminte confecţionată din această ţesătură, adăpost provizoriu pentru vite si capre, unelte si  nutreţ, gard improvizat în jurul adăpostului pentru vite, podul grajdului folosit ca depozit pentru nutreţul vitelor = sa: legătură, aţă, a lega cu sfoară, a strînge laolaltă + ia: mînă, avere, opus.

sapsi: proprietate, domeniu, muncă făcută împreună de toţi membrii obştii = săpsi, zăpsi: a prinde de veste, a băga de seamă, a prinde pe cineva că face ceva în ascuns, a observa.

sapai: cultivarea pămîntului = sapa: a lucra pămîntul cu sapa, a face un şanţ = sapa: a face un şanţ.

suyu: tinut, regiune muntoasă, provincie, sarcină dată în timpul unei misiuni= suiu: – a urca, a executa o acţiune urcînd = su: a ocupa în sus, a aluneca, a se urca + ia: mînă, a deveni alunecos, pietriş, stîncă.

taclla: săpăligă mică = tacla: vorbă fără rost, a te afla în treabă, trăncăneală pentru a omorî timpul = tac: a izbi, a pătrunde, a zori, a apuca + la: tînăr, a aşeza.

tambo: depozite regale sau obşteşti, amplasate de-a lungul drumului si care erau folosite de armată, de curierii regali sau în caz de cataclisme naturale = tambă: viţel slab, animal prăpădit, om prost = tam: credincios + bo: a transporta.

tarapuntaes: nobil, trimis regal, cinul clericilor ce proveneau din neamul lui Inca = tarabostes: nobili geţi din rîndul cărora proveneau si preoţii - informaţie nedovedită de tăbliţele de plumb.

tempu: unitate de suprafaţă considerată suficientă să hrănească o familie fără copii pe timp de un an = timpu: noţiune care exprimă scurgerea vremii = ten: a domoli, a uşura, a răcori + pu: izvor, a tîşni, început, inimă. Si neamul emes avea un asemenea sistem de protecţie socială a indivizilor.

Titu: numele unui conducător incas (Titu Cusi).

tucui: cel care are grijă de toate = tucu: părinte, tată = tucu: rude, bun, a înveli

uacaili: a plînge = uacăi: plînsetul copilului foarte mic, a plînge ca o broască = ua: cîntec de leagăn, a trezi din somn + ca: gură, a tipa + i: a plînge, lacrimă.

uchiu: ardei iute = uiu!: expresie rostită cînd mănînci ceva iute = u: strigăt + ciu: mîncare, legătură, a pune.

urinsuyu: jumătatea de sus(urin în emegi: drapel, deasupra, sînge, neam).

urma: numele unei regiuni renumită pentru cultura porumbului si ardeiului iute = urma: semne lăsate pe pămînt de către un animal, om sau rădăcinile plantelor din arătură = ur: gaură, scobitură, a şterge, a săpa + ma: a se fixa pe. 

uru: trib de pescari ce locuieşte pe nişte insule plutitoare formate din trestie, de pe lacul Titicaca. În emegi uru: a păzi, a se osteni, a lega, a prinde, puternic, priceput.

wallasi: strămosi = valahi: denumirea românilor din Muntenia şi Moldova.

warawara: luminos, strălucitor = vara: anotimpul călduros si plin de soare sau Varvara: protectoarea minerilor care lucrează la temperaturi ridicate.

zara: porumb la maturitate ce are culoarea galbenă ca a soarelui= zare: depărtare = zara: rază de lumină, legătură, snop.

 

Sper că nici o minte zglobie nu-i va face pe incaşi indo-europeni sau latini, dar cine ştie ce le mai trăsneşte prin cap specialiştilor în făcături!

Ultima lucrare(pe care eu am folosit-o din plin), Dictionar de Arhaisme si Regionalisme, realizat de Gh. Bulgăr si Gh. Constantinescu-Dobridor si apărut în anul 2000 la editura SAECULUM I.O. contine 34.750 cuvinte, o comoară fără egal pe care o elimină din cultura română cei care au adevăruri gata făcute. Din acest număr impresionant de cuvinte numai cîteva zeci pot fi regăsite în limba latină clasică(nu discut despre nebuloasa numită latina populară) în forme apropiate şi numai unul(ursa) este în formă identică. Dicţionarul latin pe care l-am folosit în cercetarea mea are numai 7350 cuvinte, mult prea sărac pentru bogăţia vocabularului vechi românesc. Latina clasică, timp de mai multe secole a suferit o şlefuire continuă, ajungînd o limbă a literaţilor si a funcţionarilor publici si fiind străină în parte sau în totalitate multor popoare pe care Roma le-a adus sub controlul ei. Nu sîntem urmaşii latinilor pentru că cele 2936cuvinte identice sau foarte apropiate fonetic si semantic care se regăsesc în limba română veche si emegi si 4407 arhaisme si regionalisme formate din cuvinte emegi la care mai putem adăuga cca 3000 cuvinte din limba curentă formate în acelaşi mod, toate acestea anulează cele 552 cuvinte latine găsite de mine în limba română. Precizez că nici jumătate din numărul de 552 cuvinte nu se găsesc identic în limba română fonetic si semantic. La aceste argumente mai adăugăm 260 cuvinte care se găsesc în limba engleză, română veche si emegi si cca 1500 cuvinte comune numai limbilor română si engleză, cuvintele irlandeze comune cu româna si eme-gi iar ca moţ sînt cuvintele quechua. Aşa de puternic am fost latinizati că limba română a păstrat cuvîntul dava cu sensul de reclamaţie, plîngere, femeie rea, cîrcotaşă. Dar dabele erau centrele politice si sociale ale geţilor unde se judecau pricinile grave şi se hotărau treburile importante pentru întreaga comunitate. Aceste cetăți aveau și rolul de centre de schimb a bunurilor care prisoseau. Cine vreau să ştie limba care a vorbit-o poporul român de-a lungul timpului pînă la începutul secolului XlX trebuie să o caute în dicţionarele de arhaisme si regionalisme și nu in limba latină clasică sau în afirmaţiile unor înţelepţi care nu pot dovedi nimic din ceea ce spun!

 

Cuvinte latine care se regăsesc în formă identică sau apropiată fonetic si semantic în limba română. Am folosit Dicţionarul latin –român apărut în anul 1966 la Editura Ştiinţifică care are 7350 cuvinte. În partea stîngă a semnului egal este cuvîntul latin iar după acest semn se află cuvîntul românesc sau explicaţia în limba română.

a = a; ah = ah; acolo = acolo; acclaro = a arăta clar; acclinis = rezemat, sprijinit, înclinat; accolo = a locui în preajmă, acolo; acer = ager; acus = ac; addo = a aduna, a aduce, a pune: adduco = a trage la sine, a aduce; adiutor = ajutor; adsterno = a întinde la pămînt, a asterne; adstringo = a lega, a strînge; aer = aer; afflo = a inspira, a primi, a afla; albus = alb; allego = a alege, a primi; amare = cu amărăciune; amarus = amar, trist; anguste = strîmt, îngust; angusto = a îngusta, a micsora; animal = animal; annato = a înota către; annus = an; annuus = anual; appareo = a apărea, a se arăta; aprilis = luna aprilie; aratio = aratul pămîntului; arcano = pe ascuns, cu arcanul, cu japca; arcus = arc, armă, curcubeu; ardeo = a arde; area = arie, suprafată întinsă; argentum = argint; arma = arme; aro = a ara, a brăzda; asper = aspru; asylum = loc de scăpare, azil; attat = vai!, atît!; attendo = a fi atent, a observa; attente = cu atentie; attentus = atent, econom cumpătat; attingo = a atinge; audio = a auzi, a asculta; auratus = aurit, acoperit cu aur; aurum = aur; ausculto = a asculta; autumnus = toamnă;

barba = barbă; barbaria = barbarie, sălbăticie; barbarus = străin, barbar, sălbatic; bene = bine; blande = măgulitor, blînd, lingusitor; bonus = bun; bos = bou, vacă; bracatus = îmbrăcat în nădragi; bruma = iarnă; bucca = obraji, gură, a îmbuca;

cado = a cădea; cepa = ceapă; calco = a călca cu piciorul; caldus = fierbinte, cald; callis = cale, cărare, potecă; campus = cîmp; canalis = tub, canal; canis = cîine; canto = a cînta; cantus = cîntec; capra = capră; caput = cap; carnis = carne; carrus = car; casa = colibă, bordei, adăpost; caseus = cas; castro = a castra; cauda = coadă; cela = cămară, celulă; celo = a celui,  a ascunde, a însela, a acoperi; ceno = cina, a mînca, a lua masa; cera = ceară; cerno = a cerne, a observa, a deslusi; certatio = ceartă, dispută; cervus = cerb; chorda = coardă la un instrument; chorea = horă, dans; cicută = cucută; cingo = a încinge; cingulum = cingătoare, chingă; circus = cerc; clare = clar; coacervo = cociorvă, unealtă pentru adunat jarul la cuptor, a aduna grămadă; collinus = colinar; colloco = coloca, a plasa banii într-o afacere; coma = coamă, plete; comatus = pletos; computo = a calcula, a socoti; coqua = a coace, a fierbe; cornu = corn; cornum = coarnă; cornus = arborele de corn; cos = cute, gresie, coasă; costa = coastă; credo = a crede, a se încrede; cresco = a creste; crista = creastă; crucio = a chinui; crudelis = crud, violent; crudus = crud, necopt; crucis = cruce, răstignire pe cruce; cuculus = cuc; culmen = culme, vîrf; cum = cînd?, în ce fel?; curatio = curătenie, îngrijire a trupului; curto = a scurta;

dator = dătător; dense = dens, des; detono = a tuna, a detuna; digitus = deget; directe = drept; do = a da; dormio = a dormi; draco = balaur; duco = a duce; dulce = plăcut, dulce; duo = doi; duro = a dura;

facere = a face; fames = foame; farina = făină; femina = femeie; fenum = fîn; fera = fiară; ferrum = fier; fetura = fătat; figo = a înfige; filia = fiică; filius = fiu; filum = fir; floccus = floc de lînă, smoc; floris = floare; focus = vatră, foc, flacără; fraga = fragi; frater = frate; frico = a freca; frigo = a frige; frigus = frig; fructus = fruct, roadă; fuga = fugă; fugio = a fugi; fulguro = a fulgera; fulgur = fulger; fumo = a fumega; fumus = fum; funalis = funie; fundus = fund; funis = funie; fur = fur, hot; furca = furcă; furia = furie; fusus = fus;

gallina = găină; gelu = ger; gemo = a geme, a suspina; gena = pleoape; gener = ginere; genu = genunchi; gula = gură, gît; gusto = a gusta; gustus = gustat, gust;

hei! = hei!; herba = iarbă; heredis = herede; heri = ieri; homo = om; hospita = oaspete, gazdă; humeo = a fi umed; humilis = umil; humilitas = umilintă;

illacrimo = a lăcrima; illumino = a lumina; impingo = a împinge; impugno = a împunge, a ataca; incepto = a începe; inceptum = început; incingo = a încinge; incipio = a începe; inclinatio = înclinare; inclino = a înclina; inde = inde; inno = a înota; insula = insula; intra = înăuntrul; intro = a intra; inumbro = a umbri; ira = ira, mînie; iracundia = iracandia, mînie; iubeo = a dori, a declara; iugo = a înjuga; iuratus = care a jurat; iuro = a jura;

lacrima = lacrimă; lacrimo = a lăcrima; lacteus = de lapte; lacus = lac; lana = lînă; large = belsug, larghete; latratus = lătrat; latro = a lătra; latro = lotru; latus = latură; laudo = a lăuda; lenis = lin; liber = liber; libero = a libera; lignum = lemn; ligo = a lega; lingo = a linge; lingua = limbă; lingula = lingură; lippus = lip; locus = loc; locustă = lăcustă; longus = lung; lumen = lumina; luna = luna de pe cer; lupus = lup; lupa = lupoaică; luteus = lutos; lutum = lut;

macero = a măcina, a chinui, a tortura; maius = luna mai; malleus = mai, ciocan, topor; mamma(tîtă, sîn) = mama; manica = mînecă lungă; manus = mînă; mare = mare; margino = a mărgini; marginis = margine; marito = a mărita, a căsători; massa = masă, grămadă; mater = mamă; medulla = măduvă; mel = miere; mendacium = minciună; mentis = minte; mensura = măsură; menta = mentă; meritum = merit; merula = mierlă; meus = al meu; mica = mic, firimitură; milium = mei; miratio = mirare, uimire; miser = mizer, sărac, nefericit; miseria = mizerie; mola = moară; mollesco = a molesi; mollio = a înmuia; mollis = moale; mons = munte; montana = montana; morior = a muri; mors = moarte; mortuus = mort; morum = mură; mugio = a mugi; mugitus = muget; mulgeo = a mulge; mulier = femeie; multum = mult; murus = mur; murmur = murmur; murmuro = a murmura; musca = muscă; muscus = muschi; mustum = must; muto = a muta; mutus =

naris = nară; nascor = a se naste; nasus = nas; natio = natiune, neam; nato = a înota; nebula = negura; nedum = necum; nigrum = negru; ningit = ninge; noctu = în timpul noptii; nodo = a înnoda; nodus = nod; nomen = nume; nos = noi; numero = a număra; nurus = noră; nucis = nucă;

obliquus = oblic, piezis; obligo = a obliga; occido = a ucide; occupatio = ocupare;

occupo = a ocupa; octo = opt; oculus = ochi; odiosus = odios; odor = odor, miros; oh! = oh!; oleum = oloi; olla = oală; ordo = ord, sir; os = os;

paco = pace, liniste; palea = paie; pallidus = palid; palma = palmă; palus = par; panis = pîine; parens = părinte, strămosi; paries = perete; partis = parte; partio = a împărti; pasco = a paste; pascuum = păsune; passus = pas; pastor = păstor; pacis = pace, liniste; pectus = piept; pedica = piedică; pelagus = pelag; pellis = piele; penna = pană;  perdo = a pierde; pereo = a pieri; pila = pila; pinus = pin; placo = plăcut; plango = a plînge; plene = plin; plumbum = plumb; podagra = podagră; pomarium = pomărie, livadă; pomum = pom; pono = a pune; pons = punte; popa (cel care face jertfele) = popa; populus = popor; porcus = porc; porta = poartă; portio = portie; porto = a purta; pote = a putea; praeda = pradă; primus = primul; probosus = a probozi; prosto = prost; prunum = prună; prunus = prun; pugnus = pumn; pullus = pui; pungo = a punge, a întepa; puteo = a puti; puteus = put; putridus = putred;

rado = a rade; ramosus = rămuros; ramus = ramură, rancidus = rînced; reparo = repara; repens = răpezime; rapio = a răpi; raro = rar; rea = rea; rideo = a rîde; ripa = rîpă; risus = rîs; rodo = a roade; rogo = a ruga;  rosmarinus = rozmarin; ros = rouă; rota = roată; roto = a roti; rotunde = rotund; rotundo = a rotunji; ruina = ruină; ruinosus = ruinat; rumino = a rumega; rumpo = a rupe; rupes = rîpă; russus = rosu-închis;

saccus = sac; sagitta = săgeată; sagitto = a săgeta; sal = sare; saline = salină; salio = a sări; salis = salcie; salto = a dansa, a sălta; saltus = salt; saluto = a saluta; sanguis = sînge; sarcina = sarcină, boccea; sat = sat, destul; satur = sătul; saturo = a sătura; scio = a sti; scrofa = scroafă; securis = secure; sedeo = a sedea; sedes = sedă; semen = samăn; semino = a semăna; septem = sapte; serum = zer; seu = sau; sex = sase; signum = semn; singuli = singur; sitio = a fi însetat; sitis = sete; socer = socru; socrus = soacră; somnus = somn; sono = a suna; sonus = sunet; sorbeo = a sorbi; sorbitio = sorbitură; soror = soră; sors = sort; sortitus = sortit; spartgo = a sparge; spatha = spată; spica = spic; spina = spin; spuma = spumă; spumosus = spumos; spurco = a spurca; spurcus = spurcat; st! = sst!; statura = statură; stela = stea; stellatus = înstelat; sterno = a asterne; stinguo = a stinge; stirpis = stirpie; sto = a sta; stomachus = stomac; stringo = a strînge; sub = sub; stupro = a stupi; subiratus = supărat; subtus = supt; sudo = a asuda; sudor = sudoare; suffero = a suferi; sufflo = a sufla; suffulcio = a sufulca; sugo = a suge; surdus = surd; susurro = a susura; susurrus = susur;

taceo = a tăcea; tacite = tăcute; tamen = taman; taurus = taur; tegula = tiglă; temeritas = temere; tempus = timp; tendo = a întinde; teneo = a tine; tergeo = a sterge; termino = a termina; testu = test; tilia = tei; timeo = a se teme; tingo = a întinge; tondeo = a tunde; tono = a tuna; tonsura = tunsoare; torqueo = a toarce; tortor = tartor; tortus = tort; totus = tot; traho = a trage; tremo = a tremura; tremor = tremurare; tres = trei; trudo = a trudi; truncus = trunchi; tu = tu; tuli = tuli; turba = a turba; turbate = turbat; turbo = a tulbura; turma = turma; turtur = turturea; tussio = a tusi; tussis = tuse; tyrannis = tiranie; tyrannus = tiran;

uber = uger; udus = ud; ulcus = ulcior, bubă; ulcero = ulcera (a fi plin de răni); ulmus = ulm; ultimus = ultim; umbra = umbră; umbro = a umbri; umbrosus = umbros; una = una, împreună; unda = undă; unde = unde?; ungo = a unge; unguis = unghie; unus = unu; urceus = urcior; uro = ură; ursă = ursă, ursoaică; ursus = urs; ursi = a urzi; urtica = urzica; ustulo = a ustura, a arde; usura = uzură; usus = uz;

vaca = vacă; vadum = vad; vae! = vai!; valles = vale; vas = vas; velo = a înveli; vena = vînă; venator = vînător; venatus = vînat; vendo = a vinde; venenum = venin; venia = voie; venio = a veni; verbum = vorbă; vermis = vierme; verres = vier; vespa = viespe; vicinia = vecinătate; vicinus = vecin; video = a vedea; vidua = văduvă; vindico = a vindeca, a scăpa; vinum = vin; vipera = viperă; virga = vargă; viridis = verde; vis = vis; vita = viată; vitellus = vitelus; vitis = vită; volo = a voi; vocis = voce; vulpes = vulpe; vultur = vultur;

 

Sîntem din același neam cu emeşii
(sumerienii)

 

Civilizaţia emeş(sumeriană) a marcat foarte puternic civilizaţia lumii și importanța ei, alături de civilizaţia egipteană este fundamentală în evoluţia civilizaţiei europene si a celei din vestul Orientului Apropiat. Emegi(limba sumeriană) a fost limbă liturgică în Mesopotamia pînă în secolul V î.e.n. chiar dacă structurile sociale si politice ale emesilor erau dispărute de mai bine de 1300 de ani! Pentru a arăta și cu dovezi arheologice faptul istoric de netăgăduit că emeșii/sumerienii au plecat din toriștea carpatină iar spiritualitatea noastră este păstrătoare a celei din mileniul lV î.e.n., voi pune alături cîteva din aceste simboluri și mărturii materiale: pomul vieții sau al cunoașterii binelui și răului, vasul cunoașterii sau al înțelepciunii cerești, pasărea măiastră sau fenixul cum l-au botezat grecii și simbolul Fiului Omului sau al Luminii, lira, zgripțuroiul, toate avînd pe plaiurile mioritice o vechime de peste 8000 de ani.

Rîndul l de sus în jos, în partea din stînga avem Pomul Vieții folosit ca semn grafic în scrierea de la Turdaș și Vinča(mileniul Vlll î.e.n.) apoi una din tăblițele descoperite la Tărtăria(6250 î.e.n.) unde o capră sau un țap, stă cu  picioarele din față pe ramurile Pomului Vieții sau al Cunoașterii Binelui și Răului. Poziția verticală este întocmai cea reală, atunci cînd caprele se ridică pentru a ajunge la frunzele unor copăcei. Urmează două fotografii ale unui obiect descoperit în Ki-en-gi/Sumer pentru același simbol, unde un țap/capră de aur stă cu picioarele din față pe vîrful copacului. Dacă Pomul Vieții la Turdaș și Vinča are șapte ramuri, raportîndu-se la calendarul agrar-pastoral, pe tăblița de la Tărtăria cît și statuieta din Ki-en-gi/Sumer copacul are nouă ramuri, arătînd că obiectele făceau parte din panoplia religioasă fiindcă ei mai foloseau un calendar astronomic și astrologic cu săptămîni de cîte 9 zile. Imaginea din dreapta de culoare verde închis este după un sigiliu emeș de pe la mijlocul mileniului lll î.e.n. și are ca simbol tot Pomul Vieții dar cu șase ramuri în sus, la care trebuie adăugat vîrful și două ramuri cu mici fructe stau atîrnate în jos. El este păzit de două divinități care au fiecare în spate cîte un șarpe ce stă înălțat pe vîrful cozii.

Rîndul ll din stînga, prima fotografie prezintă Pomul Vieții așa cum a fost desenat pe un vas ce a aparținut filistenilor în secolele XlV-Xll î.e.n. apoi două imagini din Egipt cu Pomul Vieții cu cîteva secole mai devreme. De reținut că pe una din poze copacul are șapte ramuri, iar de cele două părți sunt desenați cîte trei țapi care se urcă unul peste altul către vîrf. Pe cele două laterale sunt doi pești, arătînd zodia peștilor cînd a fost zidit neamul get, Neamul Scoborîtor din Zei și implicit neamul omenesc. Mai departe avem Pomul Vieții sau Mărul Roșu după unele mituri de-ale noastre, așa cum l-au văzut grecii cînd vînjosul Hercule a venit la furat merele de aur păzite de balaurul Ladon. Ultima imagine spre dreapta este menora așa cum au luat-o ei în secolul ll-l î.e.n. de la esenii de la Qumran fiindcă pînă atunci aveau o menoră numai cu trei brațe cum apare pe monedele bătute de regișorii Iudeei în acele vremuri.

Rîndul lll, prima poză este un covor din Modova unde apare ca motiv Pomul Vieții dar într-o viziune mai aparte. Pe trunchiul pomului apare rombul ca simbol al creației divine – cele două triunghiuri ale Maicii Pămîntești și Tatălui Ceresc lipite pe orizontală – are numai două ramuri, însă în vîrful lor este crucea la fel și în vîrful rombului. Deci nici urmă de legământ mozaic sau iudeo-satanist ci numai curat mioritic. Următorul covor – o carpetă din Oltenia –prezintă Pomul Vieții cu șapte ramuri iar pe trei dintre ele este așezată o pasăre mai mică, adică un ulieș sau șiomuleț. Pe ramura din mijloc este o pasăre mai mare care seamănă cu pasărea măiastră și cu Pasărea de Lumină sau a lui Dumu-zi din mitologie emeș(rîndul 4 prima imagine). Următorul covoraș este tot o carpetă din Oltenia, unde Pomul Vieții are șapte ramuri mari și două mai mici la fel ca pe sigiliul emeș din primul rînd. Dar este foarte important că rădăcinile copacului sunt înfipte în vîrful unei piramide, așa cum apare în mitoliga noastră piramida de lumină care se ivește la 6 august pe vîrful Toaca din Ceahlău. Și aceste iamgini dovedesc faptul că mitologia noastră este veche de peste 7000 de ani și nu avem nici în talpă, nici în cot cu făcăturile sataniștilor mozaici și a leprelor iudeo-cretine. Pe ultimul covor din dreapta – provenit din Basarabia secolul XlX – Pomul Vieții are șapte ramuri, dar pe cea din mijloc este și simbolul zidirii lumii(rombul), iar tulpina lui iese din Vasul Cunoașterii. În interiorul acestui vas – cu culoare mai închisă – este presentat simbolul Fiului Luminii așa cum apare și la Vinča!

Rîndul patru, este o imagine simbol cu mitul lui Dumuzi(Fiul Luminii) din teologia emeș unde în centru se înalță la cer Pasărea Măiastră sau de Lumină, cum se vede și pe covorul de mai sus, avînd aproape Vasul Conoașterii sau Înțelepciunii Cerești. Alături am pus o harpă emeș și lira la care cînta Orfeu pentru a dovedi și pe această cale originea carpatină a civilizației emeș. Lîngă Orfeu sunt felurite animale și arată simbolistic rolul cîntărilor divine la zidirea lumii văzute, adică și a animalelor, că s-a făcut în armonie și iubire pentru viață și zidirea de început. Ultima imagine din dreapta este a plăcuței de plumb descoperită la Romula, secolele lll î.e.n. unde pe una din fețe apare Vasul Cunoașterii însoțit de fiecare parte de cîte un cocoș.

Rîndul cinci, este imaginea după un sigiliu emeș tot de la mijlocul mileniului lll î.e.n. unde Pomul Vieții este înconjurat de Vase ale Cunoașterii ca dovadă a rostului înțelepciunii cerești în zidirea celor văzute și nevăzute. Spre dreapta este fotografie unei măști de preoteasă descoperită la Agighiol și datată pentru secolul lV-lll î.e.n. La gît are un colier cu vase ale cunoașterii ca dovadă a relației speciale cu înțelepciunea cerească. Rabinii purtau la gît un colier cu 12 legămînte din aur spre a arăta tuturor de unde le vin lor revelațiile ca udul Talpei Iadului. Apoi este o statuetă descoperită la Cîrna(secolul XV î.e.n.) plină de simboluri, unde apar două coliere ale vaselor cunoașterii, iar lîngă ea este o statuetă descoperită la Gobekli Tepe(mileniul Xll î.e.n.) cu un personaj masculin – poate preot care are la gît tot două coliere sub forma a două linii groase frînte. La dreapta este imaginea unei preotese descoperită în Takla Makan care poartă la gît tot două coliere iar pe haine se văd patru zvastici. Pe cap duce Vasul cunoașterii asemănător cu cel descoperit la Romula.

Rîndul șase, este tot o copie a unui sigilie emeș unde se vede barca solară formată dintr-un balaur uriaș care duce două divinități iar în mijloc este un fel de taur cu cap de om, avînd deasupra Vasu Cunoașterii asemăntor cu cel găsit la Romula pe malul Dunării în județul Teleorman. Un animal fabulos asemănător(zgripțuroi) este gravat pe tezaurul descoperit la Sînnicolaul Mare realizat pe la anii 260 ai erei noastre, cînd regatul de vest al neamului get era condus de către Regalian. Ultima imagine din dreapta este a unor zgripțuroi de pe tăblițele de plumb descoperite la Sinaia, despre care este deocamdată interzis a se vorbi în cultura românilor!

Rîndul șapte, arată vechimea și originea steagului geților. Prima fotografie din stînga este un fragment de pe un ou emeș care are sculptate pe mai multe registre mitul facerii lumii cu multe figuri și un text scris în cuneiformă, unde balaurul uimește prin aemănare cu steagul strămoșilor mei geți! A doua poză este de pe un sigiliu emeș cu cei doi balauri, apoi steagul get așa cum este pe columna lui Traian și statueta numită Glicon, descoperită la Constanța fiind datată pentru secolul ll î.e.n.

Rîndul opt, prima imagine este de pe un vas de lut descoperit la Vinča, mileniul Vlll î.e.n. unde apare simbolul Fiului Omului, ca o unire dintre Tatăl Ceresc și Maica Pămîntească, trimis pe pămînt pentru zidirea celor văzute și călăuzirea neamului omenesc în izbăvirea vieții de muritor și întregirea acestuia în veșnicie. Lîngă ea este același simbol dar făcut pe ouă închistrite(încondeiate) din zilele noastre realizate de femeile din Bucovina, adică la o distanță în timp de X milenii, aceste fotografii vorbesc fără putință de tăgadă despre continuitatea noastră neîntreruptă pe toriștea carpatină. Dacă am fi aduși de la mama dracului așa cum mînîncă din closet cu gura plină leprele cazare și altele de prin vecini, nu puteam avea și reproduce aceste comori uluitoare de spirtualitate teozofică! Imaginea din dreapta este a unui covor din Basarabia(secolul XlX) care are ca motiv Pomul Vieții. Dacă pe cei doi Pomi ai Vieții de pe laterale au imprimate pe vasele cunoașterii două rînduri de zigzaguri, pe cel din mijloc sînt imprimate două mici mogîldețe care aduc cu prima pereche de oameni zidită de Tatăl Ceresc, ducîndu-și existența din darurile Pomului Vieții dar și cunoașterea le vine toată din cea cerească a Ziditorului.