O parte din adevărata istorie și cultură identitară a geților
pe care, românii de azi sînt împiedicați să o cunoască!

Tăblițele de la Sinaia - Secțiunea 1

Rădăcinile alfabetelor geților

 

Alfabetele folosite de geți pe tăblițele de plumb

 

O parte din alfabetele geților… și inspirațiile altora

1. Alfabetul latin
2. O parte din semnele folosite de geţi în scrierile lor de pe tăbliţele de plumb aflate în mare strînsoare la Institutul de Arheologie din Bucureşti.
3. Semne din scrierea cretană liniar B pe la 1500-1300 î.e.n. a căror valoare fonetică nu o cunosc.
4. Semne folosite de plutaşii de pe Bistriţa pentru crestarea lemnelor!
5. Alfabetul ,,chirilic” aşa cum l-au folosit rumunii timp de peste 3000 de ani!
6. Alfabet ionian folosit în secolele Vlll-Vl î.e.n.
7. Alfabet beoţian folosit în secolul Vl î.e.n.
8. Alfabet grec modern.
9. Alfabetul folosit de secui pe la 1200.
10. Niscaiva rune maghiare folosite pe la 1500 în Transilvania şi Ungaria!
11. O parte din runele goţilor folosite începînd cu secolul lV.

 

În anul 1597, belgianul Bonaventura Vulcanius a scris în latină lucrarea Despre literele şi limba Geţilor sau Goţilor tipărită la Bruxelles, ajunsă şi pe plaiuri mioritice la Academia Română pe la anul 1900, publicată parţial în revista Getica tom 1, nr. 5-6, anul 2005 p. 161-189, de unde dau cîteva  extrase.

 

Spre pilda celei mai vechi

Limbi a geţilor
 

prea învăţatului bărbat  BON. VULCANIUS
                    editor

 

,,Naso, locuitor al pămîntului tomitan 
A învăţat să introducă în versuri romane cuvinte barbare
Iar tu, Vulcanius, scoţi la iveală din ţinutul îngheţat
Pe geţi, pentru ca neamul latin să le înveţe cuvintele,
Se întîmplă strămoşului nostru ceea ce nu s-a întîmplat nimănui
Să dea cuvintelor latine sunet hiperborean
Nici nu putea face ceea ce odinioară a făcut Naso,
Decît cel ce are inima şi sufletul lui Naso.”
 

Din textul publicat de revista Getica, am reprodus pasajele de mai jos pentru că le consider mai mult decît acuzatoare faţă de cei care ne-au falsificat cu bună ştiinţă limba, istoria şi cultura strămoşească. ,,Rămîne ca eu să adaug cîteva consideraţii despre limba getică, despre care aproape că nu se găsesc nimic arătat în monumentele literare, chiar dacă Iohanes cel Mare Gotul, arhiepiscop de Upsala, în a sa Istorie a goţilor şi suconilor ne-a arătat literele getice, ale căror forme de deosebită mărime mărturiseşte că stau la goţi sculptate în peşteri şi morminte, pe pietre care, fie înainte de potop, fie puţin după aceea, au fost ridicate de puterea giganţilor, aşa încît, poate cu mult înainte de invenţia literelor latine şi înainte de a fi ajuns Carmenta din Grecia la gurile Tibrului şi pe pământ roman cu Evandru, după ce au fost alungaţi băştinaşii şi înainte de a fi învăţat pe acest neam înapoiat obiceiurile şi scrierea, geţii şi-au avut literele lor… (Îi aminteşte pe Iordanes, Ulfila şi Ricobaldus din Ferrara  care au scris în gotă) Iar eu, slavă acestor autori, aş putea socoti că folosirea literelor getice a existat la geţi înainte de venirea lui Ulfila, dar că a devenit cunoscută romanilor pentru prima dată prin Ulfila, ca unul care a tradus în limba gotică sfînta Biblie…Cele mai multe litere ale geţilor seamănă cu literele greceşti, cu care au avut şi limba amestecată… Despre această limbă a geţilor au ajuns pînă la mine nişte file rupte din bibliotecile belgice publice, ca nişte rămăşiţe dintr-un naufragiu… Dar oricît de mare este asemănarea dintre această limbă getică şi vechea teutonică se simt totuşi deosebirile, mai ales în denumiri… Dar a căuta aceasta în toate şi a voi să reducă toate cuvintele, fie getice, fie gotice, la teutonică(aşa cum caută să demonstreze Goropius) înseamnă a-ţi bate joc de muncă…Nu ştiu dacă acest Antonius Schoonhovius să-l numesc sau nu autorul comentariului despre limba getică. Dar, oricine a fost merită desigur laudă şi gratitudine pentru cel ce se mişcă uşor în domeniul scrierii getice şi în redarea ei corectă ca şi în greacă, latină şi ebraică…Am socotit că trebuie să vă ofer şi să vă dedic, iluştri şi prea însemnaţi bărbaţi, această osteneală depusă de mine întru arătarea limbii getice, necunoscută pînă acum, împreună cu o mostră de diferite limbi care are o afinitate cu gotica sau cu teutonica noastră…” În sinteză se desprind cîteva idei uluitoare în demascarea acţiunilor criminale privind falsificarea limbii, culturii şi istoriei geţilor.

  • autorul face tot timpul o distincţie clară între limba getă, limba gotă şi teutonică, noi, după 400  de ani nici nu vrem să auzim de aşa ceva şi o dăm cu latrina păcălitoare;
  • despre limba getică spune că nu se mai găseşte aproape nimic în scrierile literare, dovadă clară că sataniştii iudeo-creştini şi-au făcut ,,munculiţa” cu mult fanatism distrugînd cam tot ce era scris în această limbă. Afirmaţia lui ne mai duce la concluzia, că în vremea cînd trăia, încă se mai vorbea despre o literatură getică, păstrată în amintirea oamenilor cultivaţi.
  • autorul scrie că literele geţilor sînt mult înaintea celor latine şi greceşti, adevăr dovedit şi de tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia!
  • geţii scriau cu mult înaintea născocirii alfabetului lui Ulfila.
  • ,,Cele mai multe litere ale geţilor seamănă cu literele greceşti”, aşa arată şi tăbliţele de plumb pe care nişte criminali le ţin ascunse pentru a pune mereu ca moţ, dogmele cu care ne-au falsificat istoria şi cultura. Afirmaţia lui este susţinută şi de izvoare antice greceşti care spun că hiperboreenii le-au adus la începuturile civilizaţiei lor nişte table cu scrieri sacre. Adică fudulii greci şi-au luat şi ei ceva alfabete de la geţi aşa cum au luat, fără a cere voie, o mulţime de idei din filozofia lor.
  • el identifică pe vechii geţi cu hiperboreenii, idee exprimată de mai mulţi scriitori latini antici dar respinsă cu mare turbare de către istoricii şi limbiştii români.
  • spune că din literatura geţilor la el au ajuns doar cîteva file rupte ,,ca nişte rămăşiţe dintr-un naufragiu”, mintea lui a intuit corect că o mare nenorocire a venit peste această literatură şi cultură. Monstruozitatea care a distrus toate scrierile getice, se numeşte iudeo-creştinism; cult al întunericului, lăcomiei şi urii nemărginite, ieşit din leprozeria Satanei cunoscută şi ca şărpăria lui Iahwe.

Tăbliţă 1. Tăbliţă necitită, turnată pe la 1600-1550 î.e.n. după întoarcerea geţilor din Misia, teritoriu vecin în partea de vest cu Troia. ,,Vizita” lor pe aceste meleaguri s-a datorat explozie de la Santorini din anul 1645 î.e.n. care a produs timp de peste 10 ani o răcire catastrofală a Europei. Pentru ei singura salvare a fost migrarea către sud iar acest popas a durat cam 50 de ani. O parte dintre ei au răams în continuare formînd regatul Mesia sau Masa amintit în documentele hitite din secolele XVl-Xlll.

 

T 2  turnată pe la 540 î.e.n. Stînga  IP(ipui: a face puieţi, a se înmulţi, a se înfrăţi din aceeaşi tulpină) PE-TOS(pietos: evlavios, cucernic) + IM(im: pământ) SIO(sii: a fi). TECAO(ticăi: a se frămînta, a trudi) SICI(seci: loc defrişat într-o pădure folosit ca păşune sau ogor)  I(i: a merge) IO GIE(vie) ROP(răpi: a fermeca, a minuna) +. MUSTEO (musti: a fi îmbibat cu un lichid sau cu sevă) I(i: a alerga) IG(ig: a cerceta, a boteza cu vin) IM(im: măsură) POI(poi: pleavă de cînepă, mulţime) IP(ipui: a face puieţi, a se înfrăţi) PEO(piu: credincios, evlavios). SAI(săi: cai sperioşi, a sări) ZAGI(a zace) + ILI(ili: a fi în frunte, a străluci, a salva) STIO(a şti) EI ER(er: a convinge, rugă-ciune, a da rod). ESI(a ieşi) EG(eg: a strînge la grămadă, a boteza cu vin) POR-TIO(porţie: parte) ILEO (Mîntuitorul) IG(ig: a spune, a cerceta) KABIRI(cabiri: cei mari; grup de 4 divinităţi pelasge preluate în religia grecilor avînd un cult în in-sulele Imbros, Lemnos şi Samotraches, descoperitorii metalurgiei) LO ++

Dreapta  LOSI(lozi: a glumi, a spune snoave) ROI(roi: pui de căprioară) IGI(igi: ochi, faţă, a privi, a scînteia) MINO (mînie: supărare) SOG(sogi: a subţia, a rupe dintr-un întreg). + ISC(isca: a apărea, a porni) TIU(ţiu: vîrf ascuţit de munte sau stîncă) GODI(godie: mireasă în ziua întîi) OI(uimire) ZOIN. ZAMOLXIO UE(uie: uliu) I(i: a alerga) GAI(gai: pădure de şes) TOG(tog: luminiş, adăpost în cîmp) SIG(sîc: a face în ciudă, înfruntare) GIGOTIE(jigodie) SOI(soi:  a murdări, jeg) EP (ipui: a face puieţi, a se înfrăţi) TICO(tic: rîtul porcului, partea de dinainte încovo- iată în sus, a tălpilor saniei; ticăi: a se frămînta, a pune la cale o mişelie) PITAGO- RA. SOEME(şoime: şoimane, frumoasele) POPI (popi: a călugări, a păstori, a spri-jini) I(i: a merge) IZI(izi: a se aprinde, strălucire) SAMOES(insula Samos unde s-a născut Pitagora) GI(gi: nobil, credincios) MERMODAME (mirmidoni: pitici).

Stînga.  Pămîntul care este pătruns de veneraţie pentru puterea sfintei cruci a dat pui(s-a înmulţit). Eu am mers plin de nelinişte la neamul care trăieşte într-o mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat cu măsu- ră şi am botezat cu vin mulţimea înfrăţită ce mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mîntuitorului pentru cei speriaţi(chinuiţi de duhuri) care zăceau. Toţi cabirii cînd au ieşit în poiană, au fost cercetaţi şi botezaţi cu vin în credinţa sfintei cruci a Mîntuitorului, ca un singur trup.

Dreapta. Jignirea devine scandal cînd se fac glume pe seama strălucitorului pui de căprioară. Cînd sfînta cruce a apărut în vîrf de munte, Zoin ne-a dat minunata cu-nună a miresei. Ca un uliu, Zamolxe a alergat într-un luminiş de pădure şi i-a făcut în ciudă acestei jigodii jegoase de Pitagora care era înfrăţit cu rîtul porcului(stătea numai cu nasul pe sus). Micile şi credincioasele zîne au mers pline de strălucire şi au păstorit(au ajutat credinţa) în insula Samos.

 

T 3 turnată pe la 535 î.e.n. ZAMOLSXOI DEGE(dece: zece) OAMO(mamă, a îngriji ca o mamă) I(i: a merge) NEO(nouă ) SCUTE(scuti: a proteja) ODIE(odie: duşmănie) LIO FUO(a fi) A OI(oi) SI OGAREI(ogari: cîini de vînătoare) MAS (mas: adăpost) ODIE (odie: scîrbă) DOI SAI(săi: cai sperioşi). MOI(obosiţi) ATINDI(întinde) OERIO (oieri) DEGE(zece) DODEO(a se porni, a dădea) GATO (gata) SO IASO(a ieşi). NIO(ne, noi) SOIE(soi: a dormi) FIO(a fi) A REIPI(răpi: a fura). SO DEGERA (digera,: a înghiţi) TUPI(tupi: a ascunde) IDIE(gând) SOI (soi: a dormi)  DOA (două) OI.  SIO(sii: a fi) EGEIPTIO NO(nu) EDO(ede: a răspîndi, a cunoaşte) OI ILOZEI(ilizie: ruşine, bătaie de joc) BOINDOL(bolînd: smintit) LOUA(a lua) MI (mie) PIETAGORIO A TEGIO(tigi: a ascunde, a tivi) ZAMOLXOI OSIA(osi: a se întări ca osul, puternic). GENIE(gena:  răutate) BEZIKIOI(bezevenchi: pungaş) ASO(asa: ocol) LOSEI(a lăsa) FOGIO (a fugi) GE(ge: sacru) KEPRITILE (căpri-ţele) NO(nu) SOI(soi: a dormi) TO(tu) SOI(soi: a dormi) LO OI ESO(a ieşi) ON (on: a strînge) TAGOI(tagă: a nu recunoaşte) PIETAGORIO. OI LO NOI PIO(piu: credincios, preot) TRABELI(trebălui: a face treabă) TEASIO(teşi: a uniformiza). ON(on: rude, însoţitori) TOIRNA(a întoarce) SOE(soi: a dormi) ON (on: neam, a însoţi) TOI(toi: ceartă) PA MOI(mie) LOA(a lua) SOT(soţ, însoţitor) A LOI ILO SCIITEO(scitul) I(i: a alerga) OKOIRA(ocăra: a certa) FIO(a fi). ORI NO(no: uite!) RIPI (rîpi: a a fura) NO(nu). NO(nu) FE(a face) TIO(cuvînt cu care se alungă animalele) KRIS(cris: cruce, judecată, critică) ADIE(adie: bătaie uşoară a vîntului). DOSESI(dusăşi) ROPO(răpăi: a bate toba ritmic) ON(on: rude) IO DOI(a da) LO RODIEO(rodie: sărbătoarea zilei de naştere) ZIO(zi). IOI(Mîntuitorul) = M (mato: ocrotitor) = P(piu: credincios) = SB(Sabelio). Pe soclu ABA(aba: bătrîn) RISO (rizui: a face un şanţ mic în lemn sau metal) ZAM-XOI.

Zamolxei avea zece oi pe care le-a dat nouă să le păzim de duşmani ca o mamă, ogari răi precum şi doi cai sperioşi pe care îi ţinea într-un adăpost simplu. Oierii s-au întins pentru odihnă iar zece oi dădeau gata să iasă. Noi dormeam cînd s-a făcut hoţia. Cînd somnul ne-a înghiţit mintea, două oi au dispărut.
Cînd am fost în Egipt, aminteşte cu sfială Zamolxei  nu am distrus turma de oi ca un nebun aşa cum m-a luat cu neruşinare puternică Pitagora, ascunzîndu-şi faptele. Din răutate acest pungaş a lăsat ocolul deschis să fugă căpriţele sacre cînd el dormea. Nu eu dormeam! Oile lui au ieşit fără a fi însoţite dar Pitagora nu recu-noaşte. Dar la noi preoţii trebăluiesc împreună. Cînd ne-am trezit din somn cu înso-ţitorii, eram în mijlocul unui scandal cu bătaie iar soţul meu Ili Scitul a fost gonit şi certat pentru că a făcut fapta. Dar uite, nu el a furat. Nu fă critică cu adieri de vînt. (Crucea/adevărata credinţă este ca o adiere de vînt ce nu tihoieşte/alungă!). Darul făcut pentru rodie nu trebuie însoţit de bătăile tobei. Sabelio este ocrotitorul credin- cios al Mîntuitorului. Rizuită(dăltuită, scrisă) de bătrînul  Zamolxei.

 

T 4 turnată pe la 530 î.e.n.  AG(ag: loc, a săvîrsi) SLII(slei: obosire, vlăguire) E SAGEO(săgeac: piros-trii pentru foc) DAB + FI(fu) DUE(a duce) E ADETE(adet: datină, obicei) OSI (osi: tare ca osul, puternic) FI(a fi) EDO(ede: a se înălţa, a judeca) SO IP (ipen: în-treg, sănătos). SEI(sîi: a fi) IO GEOI(gioi: vioi, plin de viaţă) I(i: a merge, a alerga) DUO(a duce) EDOC(edec: lucru necesar într-o gospodărie) SOI(soi: neam, a dormi) AG(ag: cinste, respect) SO. ISI(a ieşi) GAIS(gaiţă: lampă simplă) SEI(sîi: a se sfii) IOI(Mîntuitorul) ARS. DAGIE(dage: adunare) GATE(găti: a se îmbrăca frumos, a se pregăti) SOTISZ(sotişă: dans popular, melodie după care se execută acest dans) SEL(sel: torent, şanţ prin care se scurge apa unui şuvoi). TITI (titii: a şopti) PIO(preot, credincios) TEI(tei: a curăţa teiul de coajă) I(i: a merge, a alerga) DUGI(a duce) IO SALOT(salut: salvare, bunăstare). LUO(a lua) TROPEU(tropez: a suferi o înfrîngere, a da greş) SOE(soi: murdărie, a dormi) DUO(a duce) EDI (ede: a se înălţa, a judeca). OSO(osi: a se întări ca osul, puternic) NOBALO SIA (sia: comandă ce se dă unei ambarcaţiuni pentru a merge înapoi) LOSIEO(lozi: a glumi) PIE(piu: credincios) LIE(lie: minune) DIO(sfînt) ZOEI ILO(ila: a înălţa, a salva) DABO(cetate) GETO SOE(soi: neam, a dormi) LO SARMISETUZO.   Alfabet religios:  COA(coa: trebuie să) I(i: a merge) DIO(sfînt) BAICO MOI(moi: căldare, gaură mare) EDI(ede: a aduce mormanul) MITOC(mitoc: mănăstire mică, loc de găzduire la o mănăstire) I(i: a goni) DAB(cetate).  Primele trei rînduri nu au fost desluşite. În colţul stînga jos sînt reluate imaginile lui Zamolxe şi Pitagora.

După săvîrşirea chinului(morţii), au fost duse sfintele pirostrii ale cetăţii cum este datina străbună pentru a fi înălţat întreg la ceruri. Eu am fost vioi şi am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieşit şi plin de sfială am aprins can-dela Mîntuitorului(IOI). Mulţimea adunată s-a îmbrăcat frumos şi a dansat cîntînd ca un şuvoi. Preoţii şoptind(spunînd rugăciuni) au curăţat pirostriile(de cenuşă) iar eu am alergat să-i duc salvarea. Suferinţa şi murdăria au fost luate şi duse la dreap-ta judecată. Puternicii nobili glumind, au dat comanda să se înalţe la credinciosul şi minunatul sfînt Zoei să-şi doarmă somnul de veci în Sarmisetuzo, cetatea geţilor. Baico trebuie să mergi fuga la sfîntul pentru un adăpost a cenuşii tale în mitocul cetăţii. Primele trei rînduri de deasupra nu au fost desluşite.

 

T 5 turnată pe la 520 î.e.n.   Primele 3 rînduri de pe această tăbliţă nu au fost desluşite. IE(ie: da) ZAMOLXSIO DE(a da) SOLI(soli) SCADE(a scade) UNO CATI REAGE(ragea: rugăminte, cerere, petiţie) SATO(satu). AMO(amu) ASA AGETORA(a ajutora) SCUTO(a scuti) DABIU(dabo: cetate). SIO(a fi) SA(sa: judecată, a satisface) SENIOC(sinec: bătrîneţe) LO COPO(capul) BISICA DIOGIOS.

Da! Zamolxsio dă solilor satului scăderea(acceptarea) cîte unei cereri. Amu aşa i-a ajutat cetatea, scutind-i. A fost judecată după capul bătrînului Bisica Diogios.

 

T 6 turnată pe la 450 î.e.n.  Stînga.  SERA(seara) TAMO(tam: deodată) ON(on: a se strînge) GEAMO(a geme) SO ETE(este) RE(rău) IO OPAC(opăci: a împiedica, a istovi) SI ODIE (odie: durere) NOE O SUMGUM PATRI DO MOESIO. IM(im: murdărie) KESO (cheşă: pestriţ, bălţat) A ESO(a ieşi) SO DIGEO(dichiu: intendent, casier la mănăs- tire) CAPO PESE GEMIA(a geme) EM(im: măsură) SONOE(sona: a se sminti) I(i: a merge) TOCO(tocăi: a vorbi fără rost) POLO(polei: fiinţe imaginare din bas-me) BOXOGE(bocciu: curăţitor de latrine, urît) IMA(ima: a înjura). INCI(inci: capricii) FI SIM(simi: maimuţe) LO MITROXE MOLOFA(molfă: gîlcă, cusur, lipsă) MIC OMIGO(prietenie) MEROE(măroi: mare).

Centru.  TRAM(tream: şopron, a duce, a adăposti) SIE(a fi) ON(on: a locui) AGIMA(acina: a se adăposti, a-şi găsi refugiul) SARMISETUZO: K(cosa: casă) + (sfînt) BOI(boi: chip, figură, imagine) GEO(giu: viu) IRINO FETIU(feta: fată) SOCRISA(socriţă) NOE PEO(piu: credincuios) NIBE(nipe: mulţimi) MO AM DOSIE(a dosi) DIEO(a da) TOMSA RO(ră: rea) DAGEO (dage: adunare).

Dreapta.    KAPO SESO(seşă: adunare sătească, şezătoare) MAI(pisălog, ciocan) TER(ter: catran) IMA(ima: a batjocori) IO NO(nu) ETE(este) MESO(mese) NO SETIE(sete) O ENIO SO CABETE(a capăta) LO FIE OSENI(oşeni: a alina o dure-re) GES(ghes: a îndemna, a se îmbulzi). AM SO ONXA SENTOE(sînţie: cali-tatea unui om de a fi sfînt, termen de reverenţă faţă de clerici) CILIO(cili: a se vesteji) ANIMUS(suflet, gînd, minte, judecată) ROGI MANEO(manea: melodie duioasă şi tărăgănată) GOMTARO AGEM(oriental, persan, din răsărit) DUSIE OM MOBI (mabein: camera personală a domnului) GATO NOSUM(nosa: hai! haidem!) SESE(sesie: parte de pământ dintr-un domeniu) RATI(rătui: a salva)  IBO(iub: dra-goste sau ibo: dragoste, iubire) ZAMOLXIU.

Stînga    Seara, deodată s-a ghemuit şi a început să geamă, fiindu-i rău iar eu l-am împiedicat cu durere să plece de la noi în patria lui Sumgum din Moesio. Murdăria ieşită din trup(bubele bălţate) l-au făcut să nu-i mai pese de capul lui de casier la mănăstire, să geamă înfundat ca un smintit, să alerge şi să vorbească fără rost des-pre fiinţe din basme, înjurînd şi purtîndu-se urît. Toanele şi micul cusur a lui Mitroxe(Mitrache) de a se maimuţări nu-l poate lipsi de o mare prietenie.

Centru    L-am dus la casa sfintei cruci a făpturilor(zînelor) vii din Sarmisetuzo la locuinţa sa unde a fost adăpostit. În faţa mulţimii de credincioşi adunate, Irina fata soacrei lui Noe a spus cu răutate că eu l-am dosit pe Tomşa şi nu am vrut să-l dau.

Dreapta   Capul adunării locuitorilor m-a cătrănit şi întinat cu vorbe grele, eu nu am fost pus la masă şi nici setea stinsă, nu am căpătat alinarea durerii şi nu s-au îmbulzit să fie lîngă mine, o Enio! Cînd sufletul şi mintea se vor veşteji am să-l rog pe sfinţia Onxa, ca împreună cu persanul Gomtaro să-mi cînte tărăgănat şi duios, să fiu gata pregătit în camera mea ca OM şi să fiu salvat pe tărîmul iubirii lui Zamolxiu.

 

T 7   Tăbliţă necitită, este un tablou cu 13 mato care au condus neamul geţilor înainte de 430 î.e.n. şi basileii Sarmis împreună cu Molsei, puternicul din Sirmio.

 

T 8   Tăbliţă necitită, prezintă trecerea galilor la credinţa geţilor şi unitatea dintre preoţii geţi şi druizii gali în secolul V î.e.n.

 

T 9   Stînga   IG(ig: a judeca, a privi, a străluci) SIO(a fi) ZOIN(divinitate)  Dreapta  AG(ag: cinste, loc, a face) FE(a face) AZ(az: eu, primul) D(dio: sfînt).

Aceasta este judecata lui Zoin. Cinstea te face în primul rînd sfînt.  (Călăreţul get aduce cinstire îngerului păzitor).

 

T 10, turnată pe la 380 î.e.n.  RE(răi) GETO ILO(Mîntuitorul) EDE(ede: a declara, a provoca) ROSMI (răzni: a se despărţi, a se înstrăina) PE IGIE(igi: faţă, a înfrunta) DABIO(cetate) ARE ME ORIO(orie: plasa mare de pescuit, a lega, a strînge) RADA(loc întărit, intrare în port) PIO(piu: preot, credincios) DE GIOS(jos, sud) SEZ(şez: reşedinţă, sediu). IG(ig: a merge, a boteza cu vin) COCO(cocă, aluat, strămoş) BULCO (bul-că) DID(didi: tînăr) SEI(sii: a se sfii) SON(son: timid, smerit). EU O MILOGO (milogul) ROAGO(a ruga) MATO(conducător, părinte, rege) GALO A EPITET DOMOZ(domo-zi: fiul luminii) TOMO(tomo: cruce strălucitoare). AUSIO SAS (sasa: roşu, rumen) GIOS(gios: jos) POEOTO EDIMO A EREBIRIO (elibera) LO TROPEU(trofeu) I(i: a merge, a alerga) DABO(cetate) GETIO OZ(oz: mîndră) SARMISETUSO.

Geţii răi s-au despărţit pe faţă de Mîntuitor jignind cetatea şi vor să ţină cu strîn-soare(să interzică) intrarea în portul reşedinţei religioase de jos(sud). În tinereţe am fost eu, o milogul(umilul) la regele galilor, m-am rugat smerit şi sfios pentru el, l-am botezat cu vin şi pîine strămoşească şi l-am numit cu epitetul de fiu al luminii crucii(strălucitoarei cruci). Auzind poetul Edimo a roşit pînă la călcîie, s-a eliberat de trofeul lui pe care l-am adus în mîndra cetatea getă Sarmisetuso.

 

T 11, turnată pe la 380 î.e.n.   MAICO GETO ENISOLA(Enisala: localitate în judeţul Tulcea) ITO(iţi: a arunca o privire curioasă) DA(a da) I(i: a alerga) TRAGIO ENO TELAGEO COE ILIRIO RODNI(rodini: neam, sărbătoare). STOE(a sta , a se aşeza) ENO NOGTI (noapte, petrecere lungă) OL(ol: vas de lut pentru lichide) SE AMINTE OMA (oma: mamă) TICO(ţică: neam, viţă, clan) MACIDONIO DAT ROGE(a ruga) SNTIEO(sînţie: calitatea unui om de a fi sfînt, termen de reverenţă faţă de clerici) ORESE LOA(a lua) ESIO(a ieşi) ENO. A ZET(zet: ginere) INAG(inaghie: ambi- ţie) DODOEL(dodoleţ: rotund, sferic) SEDE(şedă: în subordine, reşedinţă). TAE GAE(gai: pădure la şes) SO DENSE SETE NODE(nodeu: încheietura mîinii) GENO(ginu: vin) GIO(giu: viu). TREIGO(a striga) I(i: a merge) TOMA ET(ed: a fi) SNIO(sîni: a vopsi în albastru) SEI(sîi: a se sfii) ENO SERGANO(şergană: păr galben-cafeniu) SOE(soi: neam) SIO(sii: a se sfii) AT(at: cal tînăr, armăsar) GIEOC(joc) SE AMINTO SESOE(sesie: suprafaţă mică de teren dintr-un domeniu mare, pe care o deţinea un ţăran în schimbul unei rente, moşie). ELIE REG(regiu: regesc) SINET(sinet: act, hrisov) ARDE. IO DIE(a zice) ROLOREO DE NOAT (noaten: tînăr, flăcău) SREIN(străin) SECO(seci: parapet, şopron) SOE(soi: a dor-mi). SETI(a înseta) SEO(seu) ENO ZERA(zeri: a se înăcri) IS COSOE(cosoi: cuiul care prinde scaunul de osia carului, şiret, curea de gheată) ESO(a ieşi) SALOE(sa-lut) ENO DACIO. În sigiliu: Enisala G(geto) D(dabo) MATO(conducător) MAICO.

Getul Maico din Enisala a trimis pe Eno să cerceteze şi să dea chemare pentru sărbătoarea neamului la traci, telagi şi ilirii lui Coe. Să chemi şi pe macedoneni, să-l rogi pe sfinţia sa Orese să-l iei la întoarcere Eno, să se aşeze la petrecere mare(fără noapte) şi să bea din ol să se ia aminte că toate aceste neamuri au o singură ma-mă. Pentru reşedinţa mea am mare ambiţie să-mi găseşti un ginere. Voi tăia desi-mea pădurii din şes iar setea va fi potolită cu vin viu fără apă pînă ce încheietura mîinii va obosi. Mergi şi la Toma, Eno şi strigă pînă te înălbăstreşti, nu te sfii să chemi şi pe cei cu păr galben-castaniu. Să aminteşti că giocul pentru tineri va fi la moşie. Regescul hrisov a fost ars(turnat) de Elie. Eu i-am zis lui Roloreo să dea tinerilor străini adăpost în cetate să-şi potolească setea şi să doarmă Eno. După ce se vor sătura de băutură, să le ungi cu seu cosoiul să plece cu bucurie Eno dacul! În sigiliu Enisala, cetatea geţilor; conducătorul Maico.

 

T 12, turnată pe la 340 î.e.n.     KANI(căni: a vopsi în negru, a murdări cu cărbune) ARATI(a arăta) GILI (ghili: a înălbi o pînză prin înmuiere în apă şi întindere repetată la soare sau ger, a spăla, a se înfrumuseţa) AMO(ama: mamă, femei) GONO(a goni) ISOPO (isope: buruiană folosită la spălarea şi curăţarea petelor). DODI(dodii: a vorbi aiurea) RAI (răi, duşmănoşi) OSO(osi: a se întări ca osul, puternic) DO(a da) IM(im: murdărie, jeg) KOB(cobe: piază rea) GIGA(giga: tînăr). ANO(anul prezent) IG(ig: a spune, a cerceta) POLO(polei: fiinţe supranaturale din basme) AN(anul trecut) KOB(cobe: prezicere) RAO(rău) OSO(osi: a se întări ca osul, puternic). MALO(mal) NO (pri-veşte!) SELO(sel: torent, şanţul prin care curge un şuvoi) IG(ig:  ieşire,  a stăvili, a uda). NO(nu) ZENO(zăni: a sosi) KOLO(acolo) MINO (a mîna) AG(ag: a face, a aranja, loc) SIM(sim: un soi de peşte, a se zvîrcoli ca un peşte) SOR(sor: par de ca-re este prins coşul de pescuit pentru a sta în apă). OMA (oama: femeie) O BAM (ban: funcţie) FI IGI(igi: privire) POI(poi: pleavă de la sămînţa de cînepa) SOGA (sogi: a rupe aluatul dospit în bucăţi şi transformarea lui în pîine) MAREN(măran: mare) PASIEO(a păşi) SONO(sona: a se sminti). KAM FI SIGORE(siguri) TOTO (toţi, toate) MICO(mică: repede, imediat) COS(coş: tabără militară) ON(on: neam, rude, a însoţi) IG(ig:a spune, a cerceta). AM DIO(sfînt) SOMOIN(somon: turtă mică, colac) MICI(mici: a se micşora) SOI(soi: a murdărie) NO(nu) CAI(căi: a se plînge, a cere iertare) GAMAN(găman: om lacom, secătură). FO TAOI(tăoi: mo-cirlos) ERA RIC(rîcă: groapă mică) CIL(cil: cal cu părul sur) OSO (osi: a fi tare ca osul, puternic) TO MOE(moi: ud, muiat) LO PICIOR(picior). ONSO(unge) STO(a sta) RAE(răi: a se înrăi) TON(tană: pîclă) NOI(noi: apă neîncepută folosită pentru descîntece) GIEO(giu: vioi) SAT(saţ: săturare, silă) TIE(ţîe: a ţine). OI STREO(a striga) MACIE(mace: măciuci) NO(priveşte!) RAG(a rage, a urla) SIO(sîi: a se sfii) SOI(soi: a murdări). SO GETO GIG(gig: tînăr) AM PICEO(pică: a fi numai zdrenţe) DABO(cetate). AIO DIO(sfînt) SO MANO(mană: boală a plantelor) MACI(mace: măciuci) DO(a da) NE(nouă). IO TAMA(tamă: întîmplare) RO(ră: rea) KO NO(priveşte!) MICE(mici: a se micşora) ROSO(roşu, roziu) NO(nu) OCI(oci: ochi) SO GAGIC(iubit, amorez). AM DO(a da) MIC SO SARMIO (sîrmea: preparat din antimoniu şi gogoşi de ristic folosit la vopsit) SI SOM(şom: blană de samur) SI GIG(gig: sul de pînză, frumos) TEL(tel: fir de metal auriu din care se face beteala) LONE(lome: boarfe, haine) OS(puternic, deosebit). SEI(sii: a fi) ANO OMAG(omah: baltă, a inunda) SA TEL(ţeli: a lovi) KO MOI (moi: ud, înmuiat, căldare) INO(ină: fibră, in) OS(tare, puternic) KORATO (curată). NO (priveşte!) ESIE(a ieşi) MIGA( migăi: a lucra încet şi fără spor) MENO(meni: a se cuveni) APO(apă). IS(îs: a fi) NAM(nam: lucru voluminos, grămadă) GIG(gig: val de pînză) AM DO(a da) IG(ig: a cerceta, a spune) AMO KARO TESOE(teaşă: întors înapoi) SIG(sigă: substanţă minerală roşie folosită la vopsit). TO SABIO ON (on: popor,  a aduna) NIG(nic: nimic) SOE(soi: a murdări)  IG(ig: a cerceta). ISE(a ieşi) IO MONOI(a mînui) GELI(ghili: a înălbi o pînză prin muiere în apă şi întin-dere repetată la soare sau ger) IG(ig: legătură, a spune, a cer-ceta) SIO(sîii: a fi) AGA(agă: conducere) MIRATO.
Medalion stînga. BASELEOS SARLIEO dreapta. M(mato: conducător). SIKTO SABIO(sabie) GET(geţilor) OS(puternici).

Femeile au alergat să adune isope pentru că ghilul arăta murdărit cu noroi. Tineri răi şi puternici l-au dat cu murdărie(glod) vorbind aiurea ca o piază rea. Anul trecut s-au cercetat făpturile de pe cer şi s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Priveşte malul(digul) datorită căruia torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un peşte în plasă. Femeia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu paşi mari peste ghil purtîndu-se ca nişte smintiţi. Ca să fim toţi siguri, repede au venit ostaşii adunaţi în tabără să cer-ceteze. Cum aceste secături nu-şi cereau iertare, le-am dat bucăţele de pîine sfinţită. Era o groapă mică, unde ca nişte cai puternici, cu picioarele au făcut mo-cirlă şi au udat (murdărit) cu ea pînza. Pe aceşti răi cu mintea în pîclă i-am descîntat cu apă neîncepută şi i-am uns să stea vioi şi sila să nu-i mai ţină. Voi stri-ga: priveşte aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se sfiiesc(ruşinează) şi rag (plîng în hohote).  Aceşti tineri geţi, prin cetate vor umbla numai în zdrenţe. Sfîntul a spus că aceste măciuci ne-au dat numai boală(pagubă). Eu privesc la aceşti iubiţi şi văd dacă întîmplarea rea nu le-a micşorat roşul(aroganţa) din ochi. Am dat puţi-nă vopsea şi samur precum şi un val de pînză şi fir de aur pentru a face haine deo-sebite. Anul a fost cu apă multă, să înmuiem pînza de in şi să o lovim cu putere pînă se curăţă. Uite! să ieşiţi şi să lucraţi(spălaţi) cu atenţia cuvenită în apă. Grăma- da de pînză pe care am dat-o este acum vopsită în roşu, cercetată şi adusă înapoi. Toate săbiile neamului(oastea) au cercetat şi nu au găsit nimic rău. Eu am ieşit şi am mînuit ghilul cercetîndu-l iar conducerea a fost foarte mulţumită. Medalion stînga: Basileos Sarlieo; dreapta Conducătorul Sicto sabia puternicilor geţi.

 

T 13, turnată pe la 340 î.e.n.   TORNIO(a înturna) LOR ZISI DABO(cetate) ATI(aţi: cai buni de călărit, armăsari) GOTO(gotă: dihanie cu care se sperie copii) NIO SOES(soios: plin de grăsime, strălucitor datorită grăsimii ieşită pe păr)  GITO(gîţă: panglică împletită la capătul cosiţelor pentru a le putea înnoda în jurul capului) SOI(soi: neam). FO GOTO(gata) SOR(soare) LO NUR(nur: calitatea unei femei de a plăcea) DOI(doi) LO CORCI(corcie: căruţă pe două roţi) EASI(a ieşi) I(i: a merge) ATI(aţi: cai buni) GONO(a goni) RIR(rar) GINI(gini: a observa, a cerceta) EO(ea) RA(rea) SORTI(sorţi: destin; sorti: a fi predestinat). TINDIO(a tinde, a îndrăzni, a întinde) A SORA(sora) ROI(roi: pui de căprioară) OI NITIL(niţel: puţin) FOLOS RIS(ris: legătură) TIN(a ţine) TAIR(taier: blid, farfurie) GII(vii) INO(ină: fibră) A ORIO (orie: plasă mare mînuită de doi pescari pe rîurile adînci). SOI(soi: a dormi) GETIO(geţi)  OGI(oci: ochi) SO AKANI(acana: mai departe, mai încolo) SOLIE LO ROATE OGI(oci: ochi, a vedea) TOR(torişte: loc unde stau sau dorm animale- le) DIE(die: a spune) SCITO. LO IDIE(idee, gînd) LUA(a lua) TIGO(tigi: a coase marginea unei ţesături) DAI(a da) COSOI(cosoi: şiret) SOR(soare) DII(die: a spune) AN. RISE(riz: şanţ mic făcut în lemn sau metal) MATIGO GETO MATO.

De la noi să luaţi focoşii şi strălucitorii cai, să-i împodobiţi cu panglici, să ieşiţi din cetate şi să-i duceţi lor să se ştie ce neam sîntem. Pentru frumoasă să fie gata totul cu soare(pînă la asfinţit) pus în două corcii, să iasă şi să meargă cu grijă arareori gonind caii pentru că ea a avut o soartă rea. Pentru a ţine vii legăturile de familie, pui de căprioară să treci(întinzi drumul) puţin pe la sora ta să mîncaţi din acelaşi blid(să vă amintiţi de copilărie) să fie cu folos. Să dormiţi la geţi şi să mergeţi în ceată astfel ca la toriştea sciţilor să se spună de departe şi să se vadă o mare (rotundă) solie. Să luaţi şireturile de anul trecut şi să spuneţi că aveţi de gînd să coaseţi pînza la capăt. Rizuită de getul Matigo. Sub imagine: Conducătorul. Textul de pe marginea tăbliţei sus şi jos nu este desluşit.

 

 

T 14 turnată pe la 335 î.e.n.   ERI GIRIE(giri: a închide gura cuiva, a băga în pămînt) O RAERO SABIO ICU(ic: vîrf ascuţit) E TRAGIO(a lovi, a trage) I(i: a merge) RENIU(răni) NIO PORGIND(a porni) ANIO(anul trecut) SONTIO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) MACIDONIO(macedoneni) ESSIO(a ieşi) NIP(nip: lume, mulţime)  SE REGIO (rege) FILIPOI ENIO NI(ni: a refuza, veneraţie) BADI(frate mai mare, nene) I(i: a merge) KONOSTE(cunoaşte) IO. IEO(ieu: a lua) EDIE(edie: a provoca, a duce) KARI(carele) LOLE(lole: lele, ţaţă) RIO(rîu) LO RAGETE (răgete, vaiete) RON (rin: a opri, a înceta). TARO PALIE(a păli, pală: sabie) LESA LUEO(a lua) CELIO(celi: a se veşteji, a putrezi) ICO(icu: suprafaţă de pămînt ) GETO TISEI GRUPEO GORIN. SO GETO LIO AS(as: a încătuşa) OMISO PO TIBISO DA(a da) MARIO(mare) FILIPOI ADE(a aduce) LO PACIE. TZIEOI(să ţie) SO MECE (a merge) GOMETE(gomon: sfat; gomeţi: sfetnici) OSIO(osie: mijloc) SI ERATI FIOE(a fi) GIORO(giura: a jura) TOBIO SO OTE(oţoi: a se fuduli) GELERI (je-leri: ţărani) TORO(tor: tizic, torişte, ocol). Medalion: MATO(conducătorul) CHE-SOSAI PIEO(piu: credincios) LUNO. interior: ELIM(ilam: sentinţă judecătoreas- că scrisă prin care se dădea cuiva cîştig de cauză) SRMTS (Sarmisetuzo).

Ieri am înmormîntat pe Raero care a fost lovit(tras) şi rănit de vîrful unei săbii anul trecut cînd am pornit război cu mulţimea de macedoneni ce au ieşit în frunte cu regele lor Filipoi Enia pentru că eu am refuzat să merg, să-l respectăm şi să-l (re)cunoaştem ca badi(frate mai mare). Am luat care şi am dus femeile de lîngă rîu pentru a înceta răgetele(vaietele). Geţii de pe Tisa din grupa(neamul) Gorin tare au pălit(tăiat) cu săbiile şi i-au lăsat să-i ia putrezeala pe cîmp. Aceşti geţi l-au încătu-şat pe Tibiso şi au omis să-l dea marelui Filipoi cu care s-a ajuns la pace. Ca să ţie pacea au mers în mijlocul adunării întregite să jure Tobio împreună cu fudulii ţă-rani proprietari de vite.
Medalion: Judecată la Sarmisetuzo în luna sfîntă de conducătorul Chesosai.

 

T 15 turnată pe la 330 î.e.n.   MATIGO LOI(lai: negru, cenuşiu închis) GAMO(găman: mîncău, flămînd) MAICO GETO ESO(a ieşi) RE GENI(gena: mic, slab, lipsit de tărie) SODINO (sudină: fecior hărăzit unei fete pentru căsătorie). ALOEANO(aleanu: durere, tris-teţe) ESO(a ieşi) KOKAOE( cocaie: lemn strîmb pe care ciobanii atîrnă căldarea cu mămăligă; cocă: copil mic, diaree) ENO SOI(soi: a murdări, neam, fel) DAGIO (dage: adunare) RE(rea) GITO(giţă: rădăcină, neam, gită: vită) ILO GETO DE(a da) NO(noi) FEA(fie: fiică) ZOI. TAN(tană: negură; ceaţă; tanăi: oameni proşti) TI(ti: a trăi, a locui) GIEO(giu: viu) E LIC(lic: ceată, gloată) RA(rău) DOI. PONOI (păna: a schimba, a înlocui) EMIE OI(vai!) OI(vai!) LOUO(a lua) MAICO E LIASO(a lăsa) SOGE(soage: a frămînta, a subţia). TOKOE(tocăi: a ciocăni la uşă) I(i: a merge) LERI(leri: gust, plac, farmec) LOEO(a lua) AE PIO(pio: credincios) MACIDONIEO. ESIO(a ieşi) LOA(a lua, a se căsători) COP(cop: cizmă cu toc înalt, pălărie) ATEO(atei: a se îmbrăca de sărbătoare) SEDE(şede: suprafaţa plană a cuptorului pe care se poate şedea sau dormi; şedă: în subordine, reşedinţă) OI ISTRIEO ONSO(unsă: aleasă). GITO(gită: vită) DUE(a duce) SARMIZO DE TROGE(a trage) ENO DAGIO(dage: adunare) DE(a da) NO(noi, nu) FIA(fie: fiica) ZOI(zoi: apă murdară, spălătură de vase) SARMIEGETOSO IZO(izi: a mînca). SI(sii: a fi) M(mato: conducător) CIZ(scatiu) MIDAI GLMO  E(e: preot judecător) MAIZO. Medalion: IO LIA(lie: minune) SARMIEGETOIOUZO.

Getul Maico a ieşit rău cu neputincioasa sudină a lacomului Matigo cel negru. Pentru a alina durerea pricinuită, strîmbul şi murdarul Eno şi adunarea răului lui neam, s-au dus la Ilo getul să le-o dea pe Zoi, fiica lui. A-ţi duce viaţa într-o gloată de oameni proşti este rău de două ori. A o lua(a căsători) şi apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pentru Emie şi Maico, o mare frămîntare şi supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la uşă au bătut pentru căsătorie acei credincioşi macedo-neni. Cererea a fost acceptată şi a ieşit din Istria, reşedinţa neamului ei ales, îmbră-cată cu haine de sărbătoare şi încălţată cu cizme cu tocuri înalte şi pălărie. Această vită de Eno s-a dus la Sarmizo să ne tragă în faţa adunării că nu i-am dat fiica să ajungă zoaie la masa lor din Sarmiegetoso. Este frumosul conducător împăunat Midai Glmo. Preotul judecător Maizo. Medalion: Eu minunata Sarmiegetoiouzo.

 

T 16 turnată pe la 330 î.e.n.    SI(sîi: a fi) GOBI(gobi: a lua, a şterpeli) SOE(soi: a dormi, neam) NO (uite!, priveşte!) GATOE(găta: a termina, a se pregăti pentru o acţiune, a nimici) GETI BOIO(boi: talie, chip, mîndrie). SO ROT(rot: roată, ceată, a se învîrti). NI (uite!, a chema) STOE(a sta) ENO NOCTIO(noapte) TRAGIO(a trage, a lovi, a cuceri) IESE(a ieşi) TABOE(tabie: redută, parapet de pământ la un loc întărit, şanţ pentru delimitarea proprietăţii). SIO(sîi: a fi) AZE(az: eu, primul) TINA(tină: noroi, pămînt) INO(ină: fibră, in) TOE(toi: ceartă, a se linişti) BICA (bîca: atenţie, ai grijă!) NOE(noi: cenuşă, cărbuni, apă descîntată) CA OERI(oieri, ciobani, păs-tori) SOE(soi: a dormi, neam). TAGE(tage: negări) ROTIO(a roti) DUE(a duce) BOEI(boi: a vopsi, a înşela) IA(atenţie!) GETO EDI(ede: a ieşi, a declara, a jude-ca) I(i: a goni, a alunga) TORO(tor: tizic, ocol pentru animale unde se formează tizicul, gospodărie, ţară). TINE(a ţine) STOE(a sta) ENI I(i: a merge, a goni) NOCTIO(în timpul nopţii) MACIDONI SOE(soi: neam, a dormi) DENIE  (denie: rugăciune de seară). IA(atenţie!) OE STIO(a şti) OI ON(on: neam, a aduna, a locui) ISTORIEO TOTOE(totoi: toate, mămăligă înaltă) ISTREO DEI(a da) NOE (noi: cenuşă, cărbuni, apă descîntată) SOE(soi: a dormi, neam) OSAZO(osînză: avere, bunăstare). TAG(tagă: negare, minciună) SITIO(a siti: a se rări o ţesătură, a cerne) EDIA(edia: a declara, a judeca) TRETE(treti: al treilea în rang) TOT SOE (soi: jeg) MIA NOSI(nosa: haide!) GOBIO(gobi: a lua, a şterpeli) MAICO. GETIO GOE CRICIO(crici: a trimite vorbă, a însărcina, a stărui) AIE(acele) OZATE (hozate: calabalîc, bagaj) SI(sîi: a fi) IE(a lua) ENO TERIC(teriac: drog din opiu) CITO(cită: adevărat, întreg, semn făcut de oameni la măsurarea unui loc). DE(a da) IO AI(usturoi) NIO(ni: cuvînt cu care se gonesc cîinii) GETO BOEO(boi: chip, falnic, imagine). Medalion: G(geto) MAI(Maico).

Priviţi mîndri geţi cum am fost furaţi şi nimiciţi, cînd neamul dormea. În timpul nopţii Eno şi-a adunat ceata, au ieşit şi au pîndit să tragă(cucerească) un alt şanţ (întăritură) ca hotar între noi. Neamul meu de oieri a fost prima rădăcină pe acest pământ şi sîntem atenţi ca cenuşa lor să aibă linişte în somnul de veci. Cu minciuni meşteşugite s-au dus să înşele atenţia geţilor care judecau şi să ne gonească din toriştea(ţara) noastră. După rugăciunea de seară cînd macedonenii s-au culcat, Eno în timpul nopţii i-a gonit şi acum stă şi ţine tabia. Atenţie! că ştiu şi alte neamuri toată istoria Istriei pentru care neamul meu a dat cenuşă(trupul incinerat al morţi- lor) şi avere. Este pentru a treia oară cînd toţi jegoşii mă cheamă pe mine Maico la judecată să mă şterpelească cu o minciună însăilată(prin care se vede). Getul Goe a fost însărcinat să ia acel calabalîc al lui Eno cel nebun şi să-l ducă la hotarul adevă-rat. Eu voi da usturoi acestui cîine gonit de falnicii geţi. Medalion: getul Maico.

 

T 17 turnată pe la 330 î.e.n.   DAGE(dage: adunare)  BALO(bală: fiară, urmaşii strămoşului totemic, stea-gul get cu cap de lup şi trup de balaur) ON(on: neam, a strînge) ANGEA(angel: în-ger) DU(a duce) ARMOSA(armata) DACO(nobililor) GEO(viu: plin de energie) ADESO SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) DO(a da) MINO(mînă) ILA (ilău: ciocan mare). DU PORIRE(pornire) SO SARMISE TAUSA(tăuşa: a ascun-de) A GINOI(gini: a zări) LA DUPI(după) ZERI(zări) STA PE STEAR(ster: lemn tăiat, finisat şi aranjat în grămezi mari de formă dreptunghiulară sau pătrată şi de diferite înălţimi, pisc, stei) MOŞ(strămoşul ancestral) ARIMIN OS(puternic).

Armata nobililor este trimisă adesea din Sarmise de către adunarea neamului străbun să facă război şi să lovească de aproape cu putere ca un ciocan, fiind însoţită de ceata de îngeri. Astfel după pornire, ascuns privirilor o urmăreşte din înaltul zărilor stînd pe un ster Moş Arimin Os(Puternicul strămoş Arimin).

 

T 18 tăbliță necitită

 

T 19 turnată pe la 300 î.e.n.    OROLO SIOE(sîi: a fi) GERO(giri: a închide gura cuiva, a se mînia; cîrîi: a critica, a fi bolnav grav) SIO(sîi: a fi) SIL(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a alunga) GETO DU(a duce) NE SABIO(sabie). DI(di: a spune) SILE(silă: obligaţie, dispreţ; sili: a prăda, a despărţi) LOI(lui) BESE ROI(roi: a pleca, a dispărea) KO BASTARNO(bastarnii) I(i: a merge, a goni) FO(a fi) SOLI (solie, înţelegere) STO(a sta) AGEO(agie: conducere, organ de administrare şi conducere în Moldova şi Muntenia în feudalism). NALI(nălăi: a năvăli, a ataca) TAURO(puternic, vio-lent) MATO(conducătorul) PERSO MACIDONIO REKAI (rîcăi: a răcni, a urla, a se opinti) KO MATO(conducător) RARE(rare: încet, pe îndelete, în linişte) KO ESE(a ieşi, a pleca). A OFO(of: amărăciune, disperare). NI(uite!, priveşte!, atenţie) DO(a duce, a porni) PETRA MEZIO. OROLO SOI (soi: murdar, josnic) KO MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO MERSEO(a merge, a ple-ca) NOI(noi: apă neîncepută, a tăcea chitic, a muri) FAE(fae: plantă erbacee foarte toxică, laur; fai: stofă de mătase neagră cu fir gros). IO EDE(e-de: a se ridica, a spune) CASO(casa) TO BASTARNO AGEO(agie: conducere) SENI(sinii: tavă mare şi rotundă pentru copt plăcinte; sîni: a înălbăstri, a se însenina) OP(op: listă de acte, registru, inventar) MITA (miţă: lînă scurtă tunsă de pe miel, fire lungi de lînă care atîrnă în smocuri) MATO(conducător) RAGE(a striga, a plînge, a ruga) TO. Medalion: DELIGO S(Sarmisetuzo) MT(mato: conducătorul).

Orolo este mîniat pentru că a fost silit să-şi ducă săbiile(luptătorii) sub comanda geţilor. În dispreţul lui, spune că besii împreună cu bastarnii au mers să facă solie  şi să stea(să slujească) la agie(conducerea Macedoniei). Puternicul conducător (Lisimah) al armatelor perso-macedonene i-a pîndit şi atacat pe îndelete(peste tot) şi cu răcnete l-a făcut pe conducătorul Petra din Mesio să plece plin de necaz. Ca un conducător nevrednic, Orolo plînge că toţi au mers către moarte sigură(să se îm-brace în mătase neagră şi să fie stropiţi cu agheasmă). Eu am spus conducerii case-lor tuturor bastarnilor că nu poţi umbla cu părul în ochi să vezi numai tava cu plă-cinte din tot ce este pe masă aşa cum te plîngi tu, conducătorule! [Eu am spus con-ducerii caselor tuturor bastarnilor că nu poţi vedea numai cer senin dacă ai părul în ochi aşa cum te plîngi tu conducătorule!]   Conducătorul Deligo din luminata Sarmisetuzo.

 

T 20 turnată pe la 300 î.e.n.    OROLO SO(astfel) MADA(madea: pricină, om neserios) TOE(toi: ceartă, luptă) DOSE(dosi: a ascunde, a fugi) RIKO(rîcă: groapă mică). DORINDO(a dori) SOI(soi: neam, fel) KOTI(cote: ie femeiască) LITO(liţă: epitet pentru fete, femei tinere, faţă) ESI(ieşi) RIKA(rîcă: ceartă, bătaie) AU FO ZAGIO(zace: a fi bolnav, a fi rănit) RO(rău). NON GETI RANO(rană, a răni) SETO(seta: a înseta) TOR(tor: tizic, ocol pentru animale, adăpost) SOI(soi: neam, jeg) LAKOM. PONO(păna: a schimba, a înlocui) E LIA I(i: a merge, a alerga) PRITI(priti: a avertiza, a sfătui) MIE ISKIITO(ischiti: a iscodi, a cerceta) RILO(rîlă: minciună) GETO EP(ipen: întreg, sănătos). NATA(nată: femeie) LEA TI(ti: a trăi, viaţă) MARA(mare, cinste) MACIDONIO GETO IKEA(icia: aici). NON(nu) TALI(tali: plecăciune) PIKA (pică: ciudă ascunsă, duşmănie) E LIA IAI(iai: chiuitură) SATA(şatia: satisfacţie răutăcioasă). BRI(bre) ASTA IN(fibră textilă) RUBUO(rubă: cîrpă, bucată de pînză) ESE(a ieşi) ILA(ilău: dans ţărănesc) TIL(tel: sîrmă aurită din care se face beteala) BIA(bîia: necaz) KO BASTARNIO.  Stînga jos:  SEL(sel: şanţ prin care se scurge apa unui şuvoi) TITIO(titii: a şopti) DEIE(a da) SOTE(sotea: diavol) TIL (tel: sîrmă aurită din care se face beteala).   Dreapta jos.   DIO(sfîntul) ZABELO GETO DAGIEO(dage: adunare). Jos TALO(tală: adunare gălăgioasă, taifas) MI-NIE(mînie: supărare) SO UN SOTO (soţi, a însoţi, camarazi).  Medalion: MT (mato: conducător), interior: GUTO S(Sarmisetuzo) ON(on: popor, adunare).

Astfel neseriosul Orolo s-a bătut şi a căzut într-o groapă. Dorind o iie pentru femei tinere, a ieşit cu luptă iar el a fost rănit rău. Nu geţii l-au rănit ci setea de avere a acestui neam lacom. Eu am cercetat această minciună şi ca orice get sănătos la cap, l-am sfătuit să meargă la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii şi aici cu geţii. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de duşmănie şi chiuitura răutăcioasă. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bastarnii. Sfîntul Zabelo şi geţii strînşi la sfat au spus: cearta şi mînia/zavistea se însoţesc una pe alta. Se şopteşte pe marginea şanţului să daţi dracului beteala. Medalion: Conducătorul Guto al Adunării Sarmisetuzei.

 

T 21 turnată pe la 280 î.e.n.   DOPA(după) CAPO(cap, judecată) DIO(sfînt) ZABELIO AIU(aiu: usturoi, arzător) SOR(soare) SE ZERI(a zări) NA(na: a da, a doborî) GLOTO(gloată) ARMOSO(armată) DAB(cetate, întăritură) SIRMIO DROMIGTO KRO(croi: tăietură, lovitură) MOS(moşi: a lucra ceva încet şi pe ascuns) POL(pol: jumătate dintr-un întreg). TABIO(tabie: cetate) LINA(lina: a potoli, a se adăposti) TO ISO (izi: a mînca) RAGA(rage: a plînge) SIO(sîi: a se teme, a se sfii) O RUSI(roşi) SE-GETA(săgeată: copil sărman). BRE! NODE(nodă: genunchi) NOS(nosa: hai! hai-de!) GEO(giu: vioi) TOE(toi: mulţime, a calma) OSTI(răsărit). SAR MOGA (mo-gă: om simplu, nepriceput) TO DAB(cetate) SCUT(scuti: a apăra, a ierta) GET. KOS(coş: tabără militară) RASAR(răzare: sclipirea razelor soarelui) M.(mato: conducător) GITIO SATO(saţu: săturare) PO(po: a striga pe cineva). Interior: SLIDO(sladu: produs din care se face berea, gălăgie).

Sfîntul Zabelio  a judecat şi a dat armatei populare a cetăţii Sirmio condusă de Dromixto(Dromicto), acel soare arzător care i-a culcat la pământ şi i-a lovit pe fu-riş pe jumătate din ei. Locuitorii cetăţii s-au ascuns să nu fie mîncaţi, au plîns pînă s-au înroşit şi se temeau ca nişte copii sărmani. Bre! Haide să îngenunchem repede către răsărit pentru rugăciune şi să ne liniştim. Toţi locuitorii simpli ai cetăţii geţi- lor au sărit să primească iertare(apărare). Pînă la răsăritul soarelui conducătorul ge-ţilor s-a săturat de strigătele din tabăra militară. Interior: gălăgie.