O parte din adevărata istorie și cultură identitară a geților
pe care, românii de azi sînt împiedicați să o cunoască!

Tăblițele de la Sinaia - Secțiunea 2

T 22 turnată pe la 280 î.e.n.   LISIMAKIO NIB(nip: mulţime, lume) ODE(odie: scîrbă, ură) I(i: a merge) SOSIE TRAGI(a lovi, a înşfăca) RO(ră: rea) FALANGEO SATRIO(şatră: clan, neam). TI(ti: a ataca, a se lupta) RO(ră: rea) REN(reni: plajă, mal nisipos şi rîpos) PO(pu: a striga) IMA(îma: maică, mamă) IO. II ++ ZERINDO(zărind) DE(a da) CAPEO(cap) PURGEDE(a pleca) SATRIO(şatră: clan, a locui) ZUNA(a suna, a chema) RUDA(neam) OA(cuvînt care exprimă uimire) GINO(gini: a vedea) A NOSTREO TAM(tam: întîmplare). ARO(ar-e: a lăuda) ON(on: neam) UM(om: înţelept, generos) ARO(ar-e: a străluci, a lăuda). NOE(noi: cenuşă, cărbune, apă neîncepută pentru descîntece, a se înnoi) DEO(sfînt) III(Mîntuitorul) I(i: a merge) GETI ON(on: neam, a însoţi) LURE(lu-ru: recalcitrant, rău) SO ROPOSI(răposa: a se odihni, a deceda, a se opri) KADO(a cade, a lăsa) PRINSO(a prinde). DE(a da) O GEOLO(gioale: picioare) GIU(viu) EDO(ede: a trimite, a judeca) LO DRO-MIOXTO. DOGIO(dogi: a vorbi cu voce răguşită) ODIE(odie: scîrbă, ură) SOBO-RIO(sobori: a se strînge pentru sfat) COLOTE(coloti: a fugări, a speria) IT(iţ: copil neastîmpărat) NO(uite!) RIPOI (rîpi: a batjocori, a dispreţui) SO.

Lisimakio cu mulţimea lui duşmănoasă, a alergat şi a sosit să ne lovească rău cu falanga neamului său. Eu i-am atacat cu putere la un mal nisipos şi rîpos şi i-am făcut să-şi strige mama. Zărind pe cer(deasupra capului) că Mîntuitorul ne-a dat două cruci, am plecat la neamul meu şi am chemat toate rudele noastre să vadă mi-nunea întîmplată. Cei adunaţi au lăudat cu înţelepciune minunea ce strălucea. Cenuşa(moaştele) sfîntului Salvator/Mîntuitor al geţilor ne-a însoţit şi ne-a ajutat să-i oprim pe aceşti răi, să cadă prinşi. Le-am dat la gioale şi i-am trimis spre jude-care lui Dromioxto. Cu voce răguşită şi plină de dispreţ a chemat soborul să pri-vească aceşti copii neastîmpăraţi şi speriaţi, vrednici de batjocura lor.

 

T 23 turnată pe la 280 î.e.n.  DROIO(droaie: mulţime) M(mato: părinte) G(geto) TOGIE(togi: locuri nete-de, luminiş în pădure, adăposturi în cîmpie) BIZO(bîzoi: viespe) GETO TORSO (întoarce) SAPO(sapie: măcelar) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LISI-MAXO. BRE BURO(bură: dans popular, a bucura) KOPO(cop: măsură de capacitate de un litru, urcior, cofă) NOE LIG(leg: legămînt, testament) LAKIMA(leghin: flăcău, june) EI DE(a da) UNI(a uni) OSIO(osi: tare ca osul, a se osifica) IT(iţ: copil neastîmpărat) LA EO. ITERO(itros: slujbă religioasă făcută dimineaţa) POIT (poitră: zi care urmează sau precede o sărbătoare) KEDO(cedvă: jumătate dintr-un trunchi de copac pentru covată) ANO IZI(izi: a mînca) MOR(a muri) OPTO(opt). EA O IN(in: plantă textilă; ine: fibră) OBOSI RE(rău) IT(iţi: a se uita pe furiş la cineva, a arunca o privire curioasă) ALTO ASEO(aşău: hîrleţ, a săpa) REPO(răpi: a fura, a fermeca, a încînta) BISA(bîză: albină). Medalion ELIE (ilie: a fi mare, a străluci, a fi bogat) S(Sarmisetuso). MT(mato: conducător).

Droaia de geţi în frunte cu conducătorul lor au ieşit din ascunzătorile cîmpiei şi pădurii şi s-au întors ca viespile asupra lui Lisimaxo să-l taie în bucăţi şi să-l măcelărească. Bre! Hai să dansăm cu cofele în mînă că noi vrem să facem acum legămînt trainic şi să dai în unire(căsătorie) pe flăcăul tău cu neastîmpărata mea copilă. După slujba religioasă, a doua zi a început sărbătoarea(petrecerea) ce a durat jumătate de an iar opt meseni s-au îmbuibat pînă i-a mîncat moartea. Ea este o fire delicată şi a obosit rău să fie privită pe furiş de alţii care vor să o smulgă din casa părintească şi să o ia pentru farmecul ei de albinuţă. Medalion: Strălucitoarea şi pu ternica Sarmisetuso, Conducătorul.

 

T 24 turnată pe la 280    FATO(fata) ZESA(zisa) MARICO(Marica) COCOM(cocon: copil) PO (cîte) SOFII ESE(a ieşi) PO(strigăt la distanţă) AZI SONTIO(şonţi: a se îmbrăca cu haine de tîrgoveţ) TEASO(tasă: tipsie) CRESTERE DOTO(zestre) FILO(fiu) MIO SATO(satu) CAP(cap, şef) DIOGISO DABICO FI OS(osi: a fi tare ca osul) CO. GIP(gib: cununa miresei, întunecat) GILI(cili: suri).

Pentru fata zisă Marica copila Sofiei, a ieşit de azi strigarea că se îmbrăcată cu haine de tîrgoveţ, va mînca din tipsia primită de zestre şi va creşte alături de fiul meu Diogiso, tare ca osul(voinic) care este capul(conducătorul) satului Dăbîca. Femeie măritată poartă straie sure(întunecate).

 

T 25 turnată pe la 275 î.e.n.    BOERO BISETO ON(on: neam) SOTI(soţi, luptători) RIODOI (rătui: a salva) LOI(lu: conducător) RA(rău, duşman) BIDO MATO(părinte) SARMATO. PURGEDIEO(a purcede) ON(on: a aduna) SONTIEO(şonta: a schilodi). ATOCO (a ataca) IE BISO(bîză: viespe) GALO GEONASTIO ON(on: a aduna) MESIO BOERO BISETO RETERODUI(retiradui: a se retragere din faţa duşmanului) DA-BOE(cetate) SO POIR(poiva: contra) REDOIE(rătui: a salva). LO RETIE (răţoi: a hărţui, a înfrunta) TAOI(tăoi: mocirlos, apos) RIPO(rîpă) EASU(iazu: eleşteu) NOZOS(nazar: spaima, groază) TOPITO(a dispărea). ON(on: neam) ZARO(zara: a lega, a răsuci) TOTO (toţi) ROBIO(robi) GETO GALOE. IE(a lua) A SOME (somi: blănuri de samur) DO(a da) DOPA TOBERIE (tăbărî: a năvăli) LAPISE RIOG(a ruga). BIRSE(bîrsane: oi cu lîna lungă) RIO(rîu) BA(nu) ROI (roi: a pleca) SEI(săi: cai speriaţi) ZABELIEO SATO(satu: înălţime) +++++ I(i: a alerga) SARMATO NI(ni: uite!) DABO GETO +++ .

Boiero Biseto împreună cu luptătorii clanului său, l-au salvat de la strînsoare pe bărbatul Bido, căpetenia sarmaţilor. Boiero Biseto şi soţii săi au purces şi au atacat ca viespile pe galii din Geonastio, adunaţi în Mesia obligîndu-i să se retragă în cetate unde s-au salvat. În timpul înfruntării galii au fost împinşi într-un loc mocirlos cu o rîpă înspăimîntătoare şi un iaz mare unde mulţi s-au înecat. Toţi galii care au scăpat de la înec au fost legaţi şi duşi în robie de către geţi. Lapise, te rog să iei aceste blănuri de samur şi să le dai după ce vei ajunge. Din înălţimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să goneşti şi să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmaţi spunînd: priveşte sfînta cetate a geţilor!  Lapise.

 

T 26 tăbliță necitită.

 

T 27 turnată pe la 270 î.e.n.   IBERO A EDIA(ede: a trimite, a provoca) EGI(igi: a spune, a cerceta) I(i: a merge) SEOLIE(solie) BOERO BISETO MARO FEREO(a feri, a apăra) A ARMOSE IO. GENEO(gena: regulat, slab, mic) SOEA(soi: a dormi) ON(on: a aduna) LOSI(a lăsa) FOCE(a face) ROPOE(a răpăi: a bate toba) POE(poi: pleavă de cînepă) STRIEO(a striga) AGE(agie: conducerea unui ţinut) INDIU(inde: unde, cînd) LOCA(loc) SETO(sete) GRONDE(grund: pietriş mărunt) SIDE(şede) OM. ELE EDIO(ede: a provoca, a transporta) EG(eg: a cerceta)) ZABOLIEO ASEN (asen: înţelept, medic, suflet de erou) DIGI(digi: a fi slăbit datorită obligaţiilor că-tre stat) SONO (sana: a vindeca) RIPOE(rîp: murdărie, rîpi: a săpa adînc). O EDIO (ede: a trimite, a provoca) EG(eg: a spune, a cerceta) ANE TOTIO OA(uimire) IEO(a lua) ON(on: neam, a însoţi) ROPOI(răpăi: a bate toba) ERO(era) ON(on: neam. a însoţi) ARMOSEO. ELI EUDIAS SIO(sii: a fi) SO BAIO(bai: supărare) MATEO SO ON (on: neam, a însoţi) SATRIO(şatră: neam, clan) ON(on: neam, a strînge, însoţitor) ARE ICOERU(ichiuri: sforţări, a se încăiera) MOESO PETREO(piatră) APO(ape) SEMENIO(a semăna) OSIE(osi: a fi tare ca osul) TINIE(a ţine). TRAMATI(a trimite) IO ANO EDI(ede: a ieşi, a provoca) EG(eg: a cerceta)) GIROE(gira: a garanta) ESIO(a ieşi) ALOE (al-lu: a necăji, a păcăli) SODE(şede: în subordine)  NOE MACEDONIO. KOT(băţ gradat pentru măsurat lichide; a coţi: a măsura) POC(pac: ghem) GETEO MATO BOERO SO.

Eu, boiero Biseto, mare comandant al armatei l-am trimis în solie pe Ibero care a mers să-şi spună mesajul şi să iscodească. Gonind repede dintr-un loc în altul ca pleava de cînepă pentru a-şi striga mesajul agiei, fără locuri unde să-şi potolească setea şi odihnindu-se pe grund(pământ), acest om a dormit foarte puţin. Datorită obligaţiilor pe care le-a avut de îndeplinit, el s-a îmbolnăvit şi a fost dus la Zabo-lieo care l-a cercetat cu grijă, s-a socotit şi a reuşit să-l vindece de murdăria tru-pului. În toţi anii spre mirarea tuturor, el a fost luat la armată şi era trimis ca ştafetă a oştirii pentru a iscodi. Eli Eudias este supărat pe atacurile lui Mateo, care cu mul-ţimea clanului său se însoţesc pentru a se încăiera în Moesia atunci cînd apa se face piatră(îngheaţă), se întăreşte ca osul şi ţine. Eu anul trecut am ieşit cu iscodire şi am trimis vorbă că garantez ieşirea din subordinea noii Macedonii care i-a păcălit. Măsurată şi păstrată astfel de boierii conducătorului geţilor.

 

T 28    Tabloul de ,,familie” al conducătorilor geţi.

 

T 29 turnată pe la 170 î.e.n.  stînga sus   STRATO(stratu: structura de rezistenţă a unui acoperiş formată din colţari căpriori, popi, leaţuri sau scînduri; patul germinativ al legumelor; con-ducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) AT(at: cal tînăr, armăsar) MOLIO(molîu: bleg, liniştit, molatic) DABO(cetate); stînga mijloc  STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat)) ILO(ili: a sparge, a dărîma, a apăra) ZIDO(zid) DABO(ceta- te); centru sus SAR(şar: hotar, limită) DABO; centru mijloc: TALI(tali: plecăciu- ne) PICO(pică: multe, a veni) SARMISETOUZO E(e: lăcaş de cult, judecată, adă-post) IOI. ON(on: neam, rude, a însoţi) TOTI GIOI (vioi) STRATO (stratu: condu-cerea militară a unui stat)) I(i: a merge, a alerga); centru jos  MATO(conducătorul) BOERO BISETO LO SAR(sar: a sări, a bate) MONGA(mangă: om încăpăţinat, ambiţios) TODO(todo: gălăgie, a bate) I(i: a merge, a alerga) ESTE. NO(nu) LOSO(a lăsa) URLO(a urla) ROA(rău) LO ON(on: neam, a strînge) TO(la, către) GROMADA(popor) SARMISETOUZO;  dreapta sus: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat)) IG(ig: a cerceta, ochi) SOE(soi: neam, fel, jeg) BORA(borît: urît, scîrbos) PONOI(ponîie: potecă) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, jeg); dreapta mijloc: STRATO (stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a alerga) IG(ig: a cerceta) SOE(soi: neam, jeg) LO SAR(şar: hotar, şanţ, limită)) GETO; dreapta jos: STRATO(stratu: conducerea militară a unui stat) I(i: a merge, a alerga) IG(ig: a cerceta, ochi, a privi) SOE(soi: neam, a dormi) POR(por: claie, stog) GERU (frig)LO PERIEO(a pieri) DABO(cetate).

Conducerea militară aleargă călare pentru liniştea cetăţii. Conducerea militară apără zidurile cetăţii. Hotarul cetăţii. Vin(trimit) plecăciuni din Sarmisetouzo, casa Mîntuitorului. Tot neamul se adună repede şi aleargă alături de conducerea militară  Conducătorul boero Biseto l sare cu ai lui la luptă şi aleargă unde este gălăgie(tumult). Mulţimea Sarmesetuzei nu lasă nici un neam s-o urle de rău. Conducerea militară cercetează orice neam borît care intră pe poteci murdare(ascunse). Conducerea armatei aleargă şi cercetează orice neam care trece hotarul geţilor. Cînd gerul este năprasnic şi te ucide, conducerea militară aleargă şi veghează ca cetatea să poată dormi.

 

T 30 turnată pe la 200 î.e.n.   BAZORIO REGE LENTO(lentă: panglică lată, cordon purtat ca decoraţie pe umăr) MATO(conducător) SO GETO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) IUO(iuă: unde) OSE(osi: a fi tare ca osul) TOCO(tocăi: a bate, a lovi) TRAKIO. ON(on: neam, a strînge, a însoţi) TELAGIE(telagii) OGUE(ogoi: a potoli, a linişti, a cruţa) SIE(sii: a fi, a se sfii) ADO(a aduce) MATO(conducător) SO DABO (cetate). DE TROGE(a trece) ISTREO GOE PRIDU(a prinde) MESIO ENIA SETIN(setim: salcîm, mălin) AUZE(a auzi) PROPIEO EDO(ede: a cerceta, a ju-deca) SINGI(sînge: neam, rude) DU(a duce). NIKO(biruinţă) SOE(soi: jeg, mur-dărie) SI ON(on: neam, a strînge, a însoţi ) NU(nu) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) POE(poi; pleavă de cînepă) I(i: a alerga) KO MATO (conducător) SO(astfel) DABO(cetate). IGI(igi: ochi, a privi, a avea grijă) I(i: a merge, a alerga) ERIE(e-ri-a: district, întindere mare) AGIA(agie: conducere) TO SOE(soi: neam, jeg, a mur-dări) RE(rău) GETO ENI DO(a da) TANA(tană: pîclă, ceaţă). TIO(strigăt cu care se goneşte un animal) ON(on: neam, a aduna) BONO NIO BAZORIO SOE(soi: neam, jeg, a murdări) NAPOIO(a înapoia) REP(rip: jeg, murdărie) SOPA(sopă: ghioagă ghintuită). GIEO(giu: viu, ager) AKUZO(a acuza) ESI(a ieşi) ANEU(anul trecut) SIE(sii: a fi) OGOI(a linişti, a potoli) DARDANIEO A RUDO(rudă) AKINO(acina: a-şi găsi refugiul, a se adăposti). KUA(coa: trebuie să) LIE(minu-nat) AI(acesta) ON(on: neam, a aduna) FUGIE(a fugi) OPRITO(oprit) IPO(rîpă)
SOR (soare) OGIUTA(a ajuta) SAREO(a sări, a trece, a lăuda) ++++++++++++ .

Bazorio, făcut rege şi astfel conducător, s-a însoţit cu geţii săi unde au bătut cu putere pe traci. Neamul telagilor a fost cruţat pentru că, conducătorul lor a fost adus la cetate(închinare) plin de umilinţă. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia şi l-a dus sub un salcîm să-şi audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăştiat ca pleava de cînepă peste ţinut şi am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ţinutul şi am privit cu grijă la conducere(administrare) pentru că Enia şi neamul lui s-au murdărit (depravat) rău şi a dat peste ei ceaţa. Bunul nostru Bazorio a adunat acest neam sălbatic şi jegos şi le-a înapoiat murdara ghioagă ghintuită(sceptrul). A fost acuzat că anul trecut a ieşit(s-a răzvrătit) repede şi a fost liniştit de Dardaneo, ruda sa unde şi-a găsit refugiu. Neamul acesta a fugit şi s-a oprit într-o rîpă, trebuie să fie o mi-nune şi Soarele(Creatorul) să îi ajute să revină la veşnica credinţă a crucii.

 

T 31 turnată pe la 200 î.e.n.     LUKO DE(a da) NOGTO(noapte) EDE(e-de: a ieşi, a da o lovitură) RUMUANO(românii) I(i: a merge) IDEA(idee: gînd) IGI(igi: ochi, a înţelege, a avea grijă). TURCE(turci: stafii, năluci, masca unui cap de cerb) DOE(a da) ON (on: neam, rude, a aduna) NU RETE(rîţe: buche, învăţătură) FOI(a se mişca repe-tat, boală). ON(on: neam, rude, a aduna) COPO(capul) NOI(noi: leacuri băbeşti, apă neîncepută pentru descîntece) ELI AUDE(a auzi) INDO(inde: cînd) MATEO. SO BAZORIO ISIE(a ieşi) MATEO SOSIE(a sosi) ADO(a aduce) DABO(cetate) FECOIO E NALI(nălăi: a ataca). TOE(toi: ceartă, luptă) POETO(poet) RUBIE TO AGINO(acina: a se adăposti). ESIO(a ieşi) ION NU BOI(chip, înfăţişare) SOTA (sotea: drac) MARIO(mare) E(este) TRAKO(traci). DABO(cetate) GETO DE(a da) NOE RE(rea) POPA(preot creştin) DUE(a duce) AE TATO(tată) LIO(lie: mi-nunat, încîntător) IN(fibră textilă). GIO(giu: energic) SO DE(a da) NOI(noi: apă neîncepută pentru descîntece, agheasmă) SIMO(simie: maimuţă) A LOE(lui) OROTO(a arăta) BISOE(bîzoi: viespe, bondar mare). IGI(igi: ochi, a privi, înfăţi-şare) ROE (roi: a pleca, a fugi) AOI(aoli: a se plînge, a se văita) AGIO(agie: con-ducerea unui ţinut sau oraş) TAMA(tamă: întîmplare) RO(rea). MATO (conducător) SIEA(sia: comandă care se dă ambarcaţiunilor pentru a merge înapoi) DO(a da) DABO(cetate) GETO ON(on: neam) MESIO.

Românii au mers cu gîndul să înţeleagă cum să dea o lovitură lui Luca în miez de noapte. În neamul lor au dat stafiile şi refuză învăţătura ca nişte bolnavi. Cînd Mateo a adunat neamul să-l asculte, i-a dat lui Eli capul clanului, apă neîncepută pentru descîntece. Astfel cînd Bazorio a ieşit(pornit în campanie militară), Mateo a sosit şi a adus cetatea Fecoio care a fost cucerită. În timpul luptei poetul Rubie şi-a găsit refugiul la noi. A ieşit şi Ion, care după înfăţişare nu este marele drac al tracilor. Noe a dat cetăţii geţilor un preot rău care i-a păcălit pe toţi taţii cu veşmintele lui minunate. Astfel, plin de energie a dat noi(apă sfinţită) pînă ce toţi se maimuţărea lui şi arătau ca nişte viespi. Cu privirile rătăcite s-au plîns agiei pentru întîm-plarea rea. Conducătorul a dat comanda de întoarcere înapoi în cetate a geţilor care l-au însoţit în Mesia.

 

T 32 turnată pe la 200 î.e.n.   BAZORIO MATO(conducător) SO GETOI ON(on: neam, a aduna) SETU (setui: a înseta) BOLE (boli: a zăcea bolnav) STO. CO FORIEO(furie) REGETO (răgete) RUMON MACELO(măcelul) SII(sii: a fi) FUGO TO. SOI(soi: a murdări) CEO(ceu: oală de fier pentru mîncare) NON(nun: naş, conducătorul nunţii) TIL (tel: fir de aur cu care se coase broderia) NEOS(neaoş: adevărat). GUE(vrei) MUGI(a rage, a striga puternic) TOPOI(ţopăi: a sări fără pauză, a se mişca mereu) IMIA(ima: a murdări, a mînji) NOT(înot) GETO DU(a duce) NIZA(nizam: ordin, ţinut) BESO O APROPEO. SO FEIO API(ape) GATIU(gat: zăgaz făcut de-a curmezişul apei pentru prins peşte) EDE(ede: a ţîşni, rece, a se retrage) LO SPATOE (spatos: voinic) SO REGETE(răgete, mugete, strigăte) RORE(rare: agale, încet, pe îndelete) TAGIO(tăgi: negări) ISTRIO. KIDIN(chidinc: tocmeală, înţelegere)  DU(a duce) IA(a lua) ENI SO AE MUTO(muti: a contribui la o cheltuială) MULTUE (mult, cantitate mare). PRISEO(presi: a rezista) SUE A TOTA I(i: a merge) FIE MACELO EDU(edu: casă de conspiraţie) MINERA(mîniere: pedeapsă). INTI (întîi, primul, înaintea) CUE CORGIA(corcie: sac prins de oişte de unde caii mănîncă) SON(sîn: fiu, nepot) GENAO(gena: mic, slab) SORU AE MATO(conducător) SO BAZORIU. MONDAO(mondăni: a se mişca încet) REGETE(răgete, strigăte) RIA(rea) ISTRIU ON(on: neam, a însoţi) SARO(sări: a trece peste) GETO.   Medalion stînga: MATO GALOTIO ILEO; Medalion dreapta: MATO SITADOI SABO. (Textele de pe medalioane se citesc de la dreapta la stînga).

Conducătorul Bazorio împreună cu geţii săi stăteau adunaţi şi zăceau bolnavi şi însetaţi. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel şi i-au fugărit pe toţi. Oala pentru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari şi ţopăind de nerăbdare, geţii au trecut înot şi sau dus în ţinutul besilor din apropiere. Cînd s-a rupt gheaţa şi apele s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete şi gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus la Eni şi ai lui să ia contribuţia în cantităţi mari după înţelegere. Pentru a rezista toţi s-au suit(încălecat) şi au mers să-i taie rău ca pedeapsă pe această casă de vînduţi. Mai întîi veţi pune în cui corcia cu fiul cel mic al surorii conducătorului Bazoriu. Cu chiote rele geţii s-a adunat şi s-au mişcat încet să treacă peste Istru. Conducătorul Galatio Ileo; conducătorul Sitadoi Sabo.

 

T 33 turnată pe la 170 î.e.n.   DAGI(dage: adunarea) BALO(bală: fiară, neamul străbun) ON(on: neam, soţ, a însoţi) TURNO(a înturna, a întoarce) SE DUSE ON(on: popor, a locui) OLU (ol: vas mic pentru băutură, veselie, bucurie) BESE ROPOE(răpue: a răpune, a doborî) STA(a sta) DACO PANT(panţă: veston de cînepă; pantin: figurină repre-zentînd o figură comică) GEIO(giu: viu). MISAGE(misie, mesaje) GITA (giţă: neam, rădăcină) SARMISETUZO SEO PONTA(ponta: a socoti; pontua: a scoate în evidenţă) SOLO(soli) RA(ră: rău) AG(ag: loc, a pune la punct, a face). NO (uite!) ON(on: a locui, însoţitor) ANGA(anga: hotar, limită, a măsura afară) DIEO ZABELO SE SOCO(socoa: socoteală, bătaie) IO LUO(a lua).

Adunarea neamului a pus un soţ să se ducă la neamul vesel(beţiv) al besilor iar la întoarcere acesta a fost răpus şi stătea dacul(reprezentantul adunării neamului străbun) ca o haină de cînepă ce se mişcă. Mesajele neamurilor din Sarmisetuzo au fost scoase în evidenţă rău de către sol în acel loc(la besi). Uite, sfîntul Zabelo a făcut această judecată pe care eu am luat-o iar solul a fost măsurat(bătut) afară.

 

T 34 turnată pe la 150 î.e.n.  KOTO(cotă: caută, cercetează) POLI(polei: fiinţe supranaturale din basme) BOI(boi: înfăţişare, chip) CIRO(ceru) SARME(Sarmisetuzo) TOGEO(togii: loc neted, luminiş în pădure) TUTO(toate) SO(aşa, atît de) MAIRE(mare, a se mări) BIRUI(a învinge). KOPO(cop: cană de 1 litru, toc înalt de cizmă, fund de pălărie) DU(a duce) DABI(cetate) GETO SISTA(sista: a opri, a pune deoparte, a întrerupe). SIRO(sira: succesiune) SARBA(sarba: a sărbători, a se odihni) GERO(geru) POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DAB(cetate) A OSO(osi: a se întări ca osul, puternic) A ESO(ieşi) DUK(a duce). PO(po: a striga, a chema) DAGIO(dage: adunarea) BALO(neamului străbun) SO POSERE(pozore: siguranţă, atenţie) PO(po: a striga, a chema) DIGEABA KITO(chită: grijă, dorinţă mare) ON(on: neam, a locui, a aduna, a însoţi) SARMISETUZO. TOG(tog: proprietate prin comasarea unor terenuri) IMITO(a imita, a repeta după, a face ca) KAPI(căpii: poartă cu boltă). SE UDO(a uda) TO(cît, despre) OLO(ol: vas de lut pentru lichide, oală) TO DA(a da) DAB(cetate) SETO(sete) SIO(sîi: a fi, a veni) POR(por: grămadă de fîn sau paie, căpiţă). TO(tu) NUMIA(a numi, a desemna) DEO(sfînt) SEA(sia: strigăt cu care se dă unei ambarcaţiuni comanda de mers înapoi) DAE(a da) TO(pentru, cu, la).

Cercetează înfăţişarea făpturilor(îngerilor păzitori) de pe cerul Sarmisetuzei şi descoperă toate locurile unde lumina a biruit şi este cu atît mai mare. În cetatea geţilor au fost duse şi puse deoparte cănile pentru vin şi hainele de sărbătoare(s-a postit). Pleava de cînepă(perioada de post) a stat destul în cetate şi s-a întărit ca osul dar trebuie să iasă şi să fie dusă astfel ca să înceapă şirul sărbătorilor de iarnă. Cu atenţia cuvenită să fie chemată adunarea neamului străbun şi să se strige că de-geaba mai au griji locuitorii Sarmisetuzei. Toate ţinuturile vor imita poarta cu boltă (cetatea principală - Sarmisetuzo). Cît despre oalele de lut, se vor uda pentru că în cetate este o sete cît stogul de fîn. Sfîntul te-a numit pe tine(adunarea neamului)să dai sia (sfîrşitul postului şi întoarcerea la viaţa cu băutură şi mîncare de dulce).

 

T 35 Tăbliță necitită

 

T 36 turnată pe la anii 82-44 î.e.n.   BOERO BISTO PURCEDO(purcede: a pleca la drum, a porni o acţiune) ON(on: neam, a însoţi) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) RIOMIONU (românii). SO EGIE(ege: a stăvili, a strînge laolaltă, a cerceta) NIBIO(nip: lume, mulţime) SO ON(on: neam, a aduna, a însoţi, a locui) MESIO. SUPTOE(supţi, prădaţi) MAIERO(maier: fermier, mic agricultor) LO KOLO(colo: acolo) RE(răi, a se înrăi) GETO ISTRIO SOGI(sogi: a subţia, a rupe în bucăţi aluatul) RAPTO (rapt: a smulge, a lua cu forţa, a cuceri un teritoriu) ON(on: neam, rude) DEO(a da) TRIPA(tripăi: a umbla repede, a alerga la trap) LELE(femeie cu purtări rele). LO MOROE(moroi: strigoi) SO AGINO(acina: a-şi găsi refugiu, a se adăposti) AIO NOSETRI(noştri) NOBALEO(nobili) DABO(cetate) GETO TOEG(toiag; toiegi: a bate rău, a călători pe jos cu toiagul) TRIPA(tripăi:  a umbla repede, a merge la trap) LELE(femeie cu purtări rele) RIOMIONU(românesc). SOSOI (şoşoi: a şopti, a vorbi încet la sfat de taină) PATO(paţă: întîmplare, păţanie) TRASO(scrisă) MATO(conducătorul) BOERO BISTEO. G(get). DAPIESO, G. OROLIO, G. ZURASO, G. GUERO, G. ZAMIO, G. GORMIO +++ G. SEIZO, G. MANISO, G. BERISOE, G. DOGIE, G. KARPODO, G. PARIOSO, G. MONTUEO, G. GURO ESO, G. PELUET. Alfabet religios   TROPEI(tropăi: a călca apăsat cu picioarele) TO TOSE(tosăni: a apăsa) RO(rău) OT(din, de la) TAR(tar: povară, sarcină). MIST(mişti: încălţăminte subţire fără toc purtată de bărbaţi, cu ei se încălţau morţii) MATO(conducător) STIGO(a striga) IM(im: jeg) GIE (vie) IEO(a lua).

Boero Bisto împreună cu însoţitorii săi români au pornit la drum să facă război. Astfel, a strîns spre cercetare întocmai mulţimea neamurilor din Mesia. Jefuiţi, mi-cii fermieri de acolo s-au înrăit(răsculat) împotriva geţilor de la Istru care au rupt în bucăţi şi au luat cu forţa glia străbună a neamului pe care au dat-o unor lichele (tripă lele). Astfel strigoii s-au adăpostit la ei iar ai noştri nobili români din cetatea geţilor i-au toiegit pe aceste lichele. Păţania a fost şoptită la sfat de taină de getul Dapiso, getul Orolio, getul Zuraso, getul Guero, getul Zamio, getul Gormio, getul dreptcredincios(mare preot) Seizo, getul Maniso, getul Berisoe, getul Dogie, getul Carpodo, getul Parioso, getul Montueo, getul Guroeso, getul Peluet şi scrisă(turna- tă) de conducătorul boero Bisto.  Cu alfabet religios. Cît despre cei care vor călca în picioare această poruncă vor fi rău apăsaţi(pedepsiţi cu moartea). Conducătorul le va da mişti şi le va striga: jeg viu ia-i!

 

T 37 turnată pe la 82-44 î.e.n.   NOBALO BOERO BISTO TEI(ţeli: a ţinti, a lovi) DIO(die: a îndemna caii la drum lung) NOBALI(nobili) EA(ia: atenţie!) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTIO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) TRAKO(traci) SIE(sii: a se sfii). SO ON(on: neam, a însoţi, a locui) TURNIO(a întoarce, a înturna) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTOKA(şontâcăi: a şchiopăta) REGE SIO(sii: a fi) DU(a duce) FIORO(fior, durere) TO BOIO(imagine, înfăţişare, chip). + OA (strigăt de uimire)  GINO(gini: a observa, a bănui) AORE(aorea: cîteodată) MIO SARBA(a sărbători). PONESI(ponevi: ţesătură groasă din lînă, bumbac sau cînepă din care se fac covoa-re sau alte sau alte aşternuturi ţărăneşti) SIO(sii: a fi, a se sfii) RADEO(rade: adu-nări, sfaturi) KEUTURO(cheotoare: muşcătură, cazan mare, colţurile gurii) SOA (şoa: expresie cu care se asmuţă cîinii) LUE(a lua) LO DEO(sfîntul) ZABELO. TECIO(teci: caiet) RENTE(rente: veniturile pe un imobil pe un an de zile) LO BOI(figură, chip) LO RUSO(ruşală: bir plătit de curteni în Ţara Românească) PO(po: a striga) PUSO(a pune, a aşeza) + PRINSO(a prinde) SIO(sii: a fi, a se sfii) DIE(die: a spune) OLO(ol: vas mic pentru lichide). POUNA(păuna: a se îngînfa, a se ridica într-o funcţie nemeritată) SATO(sat) ZIEO(a zice) AMO(ama: mamă, fe-meie)  NUZI(nuzi: a ieşi în faţă, a instiga) SON(son: fiu) SENIK(senic: ţesătură de in sau cînepă pentru rufe, ştergar). LO AGI(agie: conducere) NO(priveşte!) POE (poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate). LO GEZO MITO(mită, venit fraudulos) KUEO(cui: ţeapăn de băutură) PE OMO(oamă: mamă, femeie) PE LOSO(a lăsa) LO ROIN(roinic: a umbla fără rost) SESI(sesie: lor de pământ agri-col deţinut de un ţăran ce face parte dintr-un domeniu feudal mai mare). GEOLO (gioale: picioare) CAPO(cap) NO(nu) LUI LO DIEO(sfîntul)… A GINO(gină: vină; gini: a pîndi, a observa) FER(a feri) SE SKOBO(scoabe: adîncitură, loc pădu-ros) IO PRINSO(a prinde) TRASO(trasă: încă odată, lovitură). KOTO(cotă: a cerceta) POLOGENIO (polojenie: poveste, snoavă)  + E.

Nobilul boero Bisto şi-a adunat cu grijă nobilii să-şi îndemne caii pentru a lovi şi a tăia în bucăţi pe fricoşii traci. Astfel la întoarcerea însoţitorilor(oastei), locuitorii s-au strîns pentru că regele şchiopăta(era rănit) şi a fost adus iar pe faţa falnicului său chip se vedea durerea. Sfînta minune se observă cîteodată la sărbă-toarea mea. La locul adunării am pus covoare pe jos în jurul cazanului mare şi i-am îndemnat să ia (din el) pentru că le-a dat-o sfîntul Zabelio. S-au trecut la catastif veniturile curtenilor pentru plata birului cuvenit dar chipurile lor s-au aprins şi au început să strige însă i-a prins sfînta ruşine cînd le-am spus de oluri. Se zice că ma-ma îşi scoate în faţa satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Pri-veşte la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetăţii. Cît despre Gezo, mita îi ajunge să fie ţeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul le-a spus lor: unde nu este cap, vai de picioare! I-am pîndit pentru că s-au ascuns într-o văgăună unde i-am gonit, i-am prins şi i-am lovit. Cercetată şi povestită(trasă, scrisă) de preotul judecător credincios în cruce.

 

T 38 turnată pe la 82-44 î.e.n.   BASTARNIO ENI NI(uite!) DU(a duce) BIO(bîia: atenţie!) A SITI(siti: a cerne cu sita) SEO(seu: grăsime de oaie) TEPUE(ţepui: a încercui cu un cordon de soldaţi, a trage pe sfoară pe cineva) SOE(soi: neam, a murdări, jeg) KIO(cîi: ciung, schilod) DABO(cetate) MAGEA. NO(uite!) POE(poi: pleavă de cînepă) KAI(căi: a jeli, a plînge, a necăji) OSO(osi: a fi tare ca osul, puternic) MAI(mai: ficat) REBE (rebe: cîştiguri, afaceri) RO(rea) RIOMIONU(românii). SO ON(on: neam, a adu-na, a însoţi) SONTIO(şonta: a schilodi) DABO(cetate) GETO DAKI DE(a da) ROA(rea) ZABELO. LOE(a lua) BOERI BESTO BASTARN(bastarni) RIOMION (români) OPRIO(a opri) NIPE(nip: lume, mulţime) OSO(tare ca osul) ON(on: neam, a strînge, a locui) TESIEO(teaşă: semn de hotar dintr-un copac tăiat). LO SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, ştergare, feţe de masă) LO BOERO BISTO TRIPA(tripăi: a alerga, a merge la trap) LETO(lete: linişte, tihnă) ARMOSO(armata) ON(on: neam, însoţi) DOE(a da) TO PERGILO (perghel: cerc, zidărie în arcadă sau în cerc) DISIE(desie: grămadă, des). PURGEDOE(purcede: a pleca) SONTO(şonta: a tăia în bucăţi, a schilodi) LO RUSO(ruşală: roşeaţă; rusav: roşcat, blond) AGINO(acina: a-şi găsi refugiu) AIO NO SETRI(şetri: şatre, neamuri, clanuri). ON(on: neam, a locui) OBALIO(obielos: sărac, zdrenţăros). DABO(cetate) GETO ON(on: neam, a locui, a aduna) GERI(geri: a închide gura cuiva, a spăla şi întide pînza la ger pentru albire) SIO(sii: a fi) DESI(des, mult) NO (hai!, haide) TUE(tui: ţîcnit, nebun) TIE(ţie: a ţine) PIRGILO(perghel: cerc, zidă-rie în arcadă sau în cerc). NOE(noi: a se îmbolnăvi) A SON(sîn: fiu) DIMO SOPTOSIE(şoptos: rostit în şoaptă) AGIEO(agie: conducere unui oraş sau ţinut) ON(on: neam, rude) TOS(tos: măcinat mărunt) IREA(irî: alifie folosită la ţară pen-tru diferite boli) ON(on: a locui, a însoţi) O SETRIO(şetri: şatre, neam, clan). TRASO(turnată, scrisă) MATO(conducător) BOERO BISTO  OT SESIA(sesie: lot de pământ dintr-un domeniu mai mare, moşie) G(get). Medalion stînga: ++++++++ D(dabo: cetate) S(Sarmisetuzo) dreapta: +++M(mato: conducător) B(Boero Bisto).

Priveşte Eni bastarnule, şi du-ţi în Macea, cetatea neamului tău murdar şi schilod, seul sitit şi cîştigat prin vicleşug. Uite această pleavă de cînepă care se căieşte cu putere din toţi ficaţii că au făcut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetăţii geto-dacilor să se adune pentru luptă şi să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a luat pe români şi a oprit astfel mulţimea puternică a bastarnilor la marginea hotarului unde locuiesc. Cu steagul lui boero Bisto în frunte, oastea s-a adunat în linişte şi a alergat pentru a se da(încercui) cu mare desime în jurul zidurilor cetăţii. Au purces să taie rău pe roşcovanii care şi-au găsit adăpost printre şatrele(neamurile) noastre. Neamul cetăţii geţilor a închis gura(i-a înţepenit) pentru totdeauna multora din neamul zdrenţăroşilor care alergau ca nişte nebuni şi se ţineau în cerc. Se şopteşte prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit şi este uns cu ire iar rudele îl însoţesc să ajungă la şatra sa. Turnată(scrisă) pe mo-şia geţilor de către conducătorul boero Bista. Medalion stînga: Sfînta cetate Sarmisetuzo; dreapta: Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero Bisto.

 

T 39 turnată pe la 82-44 î.e.n.   BERESIO LOE(a lua) BOERO BISTO LO ARMOSO(armata) DIS(devre- me) KATE(caţe: gură-rea, cicală) LE IO(ia: a lua) DABO(cetate) GETO. NEI(nei: zăpezi, promoroacă) ISELE(isolă: insulă, ostrov) AT(at: cal) RESO (reză: zăvor, rize: şănţuleţe) MOZILEO(mozoli: a murdări, mozol: umflătură) RO(rău). SOTRI (şatre: clan, neam) BOAI(boi: a înşela, a păcăli) OSI(osi: tare ca osul, puternic) TORIO(tor, torişte: tizic, ocol unde stau animalele şi se adună gunoiul, gospodărie) DIME EDIO(edie: a ridica, rece, a scoate, a declara). TULI(a pleca pe furiş) MIORIEO(mior: berbec de un an) TUPO(tupi: a se ascunde, a netezi) MULOE (mulă: om lipsit de energie) GAIO(gai: pădure la şes) RIEO(rîu) DOE(a da) SOE (soi: neam, caracter, jeg) LU BIO(bîia: atenţie!, pericol). MUE (muie: a duce cu vorba) ZIGEO(a zice) NU E OZIMA(azimă: pîine sfinţită) ROSTE(rosti: a spune, a mărturisi) PUSE(a pune) RETO(rîţe: buche, învăţătură, carte) GIO(giu: viu) RIOMIONU(românesc). SO ON(on: rude, a aduna) ADO(a aduce) BEREO(bere) DES(mult, repetat) SIEN DIO(sfînt). SO NOBALO(nobili) SIRO (sira: succesiune, urmaşii cuiva) SOTRI(şatre: neam, clan, rude) BOSOF TAU (tău: iaz, baltă, prăpastie). ON(on: neam, rude, a însoţi) O PO(po: a striga) AESTO(aista: acesta) SIEO(sîi: a fi) INIE(inie: apă amestecată cu sloiuri de gheaţă ce plutesc primăvara pe rîuri). PATIEU(păţău: păţanie) LAGI(lagi: a se strînge la masă, liturghie pentru meditaţie) FATISO(făţişa: a înfăţişa, a prezenta) A(a: strămoş, creator) ++ RUDIO (rude, neamuri) KUE(cui: ascuţit, ţeapăn, nemişcat). NI(priveşte!, haide! atenţie) ETE(este) TUP(tupi: a se ascunde, a netezi) GIOGEA(ghioci: car sau căruţă ce se poate scurta sau lungi după voie cu ajutorul unui cui ce se fixează în inimă) FETO (feţe) UIO(uie: uliu, şorecar) PASO(păsa: a merge). MATO   Jos pe chenar: OZOR (ozor: desen, model de ţesătură) MI BETIGO(betegi: a se îmbolnăvi, a răni).

Boero Bisto i-a luat comanda armatei cetăţii geţilor lui Beresio pe care i-a dat-o el mai devreme pentru că este gură-rea. Iarna, cînd treceau printr-un ostrov, calul l-a aruncat într-un şanţ(pe Dima) unde s-a murdărit(schilodit) rău. Neamul lui adunat la torişte, a înşelat cu putere spunînd că el l-a scos pe Dima din apă. Acest om lipsit de tărie a plecat ca un mior şi s-a ascuns într-o pădurice pe malul rîului dîndu-şi arama pe faţă şi aducînd nenorocirea peste el. Ne-a dus cu vorba zicînd că învă-ţătura vie românească nu pune să iei azimă pentru a mărturisi. Astfel rudele au adus de mai multe ori bere ca jertfă sfîntului Sien. Aşa, succesiunea nobilei şatre(spiţe) Bosof s-a dus în prăpastie. Însoţitorii au strigat de ce acesta(Dima) a ajuns în apa plină cu sloiuri de gheaţă. Păţania a fost înfăţişată rudelor credincioase tre-cute la cele veşnice printr-o liturghie pentru meditaţie. Priveşte cum este faţa aces-tui uliu care merge întins pe ghioci.

Deasupra călăreţului: Conducătorul.  Jos pe chenar: Ţesătura(viitorul) mea a fost stricată(distrus).

 

T 40 turnată pe la 82-44 î.e.n.   NOBALO(nobil, conducătorul neamului) BOERI BISTO MATO(ocrotitor, părinte) DABO(cetate) GETIO ON(on: a aduna, a însoţi) TUTUA(a călări) TO DUSE SIBIO TURA(tură: a da o raită) PRIZI(prinzi) DIE(di-e: a conduce la judecată) MAZISA(mazetă: ageamiu) REBODENO. TEROSEIO(arcaşii) ONTI (undi: a cerceta cu grijă, a prinde) KIODE(chiote) NORODO(popor) SA(sa: atac) ON(on: neam, a aduna) SONTIO(şonta: a tăia). SOA ANGI(înger) NO(uite!) BOERI BISTO PI DIO(sfînt) TIAZ FALIO(fală) ILEO(ili: a con-duce) GENIO (gena: mic) RIC(rîcă: zîzanie). ALORIAO(oloreală: adiere) ON (on: a strînge) CAPIO LUTA(lupta) SI LOU(lua) DABO GETO SIEREMA. ROFI (răfui: a face ordine) SATE SII(sii: a se sfii) KINO(închina) SAELO(saiele: adăpost pentru vite) BOERI BISTO ILEO(ili: a elibera) DETIO(daţi-o) SETI(siti: a cerne) REIO(răi) NOBIILEIO. TRASO(scrisă) SARMIS TIO(strigăt) GE(ge: nobil) ZIO(zi) IO.

Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetăţii geţilor a adunat călărimea şi s-au dus toţi către Sibiu, să-l atace şi să-l prindă pentru judecare pe vicleanul Rebodeno. Arcaşii au cercetat cu grijă şi cu chiote, norodul a atacat clanul duşman pe care l-a tăiat rău. Avînd alături îngerul său păzitor şi pe sfîntul Tiaz, cu fală conducătorul boeri Bisto a învins cu mică zîzanie(luptă). Cu mică trudă a strîns cu luptă pe capul (şeful) duşman şi a luat cetatea getă Sierema. Gospodarii satelor eliberate s-au închinat în faţa lui boeri Bisto şi au primit drept de a se aşeza în locul nobililor răi. Eu am scris-o şi am strigat-o în cinstea lui Sarmis pentru ziua sfîntă.

 

T 41 turnată pe la 82-44 î.e.n.  OI GELO RUO(rui: roşcat, cu barbă  roşie) SOP(sopă: bîtă scurtă şi groasă ghintuită la un capăt cu fier, ghioagă) TURNO(a înturna, a întoarce) NATA(nată: femeie, soţie) LIO(Lia) E LOE(a lua) ZOE. REU(rău) FALANGEOI(falangă: lemn gros de care se legau picioarele celor care erau bătuţi la tălpi, bătaie la tălpi, dege-te) SECI(seci: parapet, întăritură din copaci tăiaţi) MELOE(milie: îndurare) DUEO (a duce) ZABELOE. SOE(soi: a dormi, a murdări) SARBA(sărbătoare) GERO (ger; gerar: ianuarie) ED(ed: a se ridica, a judeca) ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) LOSO(a lăsa) FOGE(a fugi) SO DOE(a da)  LO ARMOSOE(armată). RE (rea) KAOE(căoi: a bolborosi) BAGO(a băga) TEO(tio: cuvînt cu care se alungă animalele, ură) ARMOSOE DABO(cetate) GETO TAROSE(tărosi: a împuternici, a însărcina) OI ENO ON(on: neam, a strînge, a însoţi) NI(a privi) SABOE(săbui: a face cu socoteală) OI DOE(a da) CESO(ches: ordin dat pentru tăierea capului osîn-ditului) LUE(a lua) LO GENEO(gena: mic, slab, tînăr). E LUO(a lua) AZE(azi) SO PORTUE(a purta) SENIC(senic: ţesătură de cînepă, ştergar făcut din ţesătură de cînepă) LOE(lai: negru, cenuşiu). LO AGIETO(a ajuta) DOE(a da) TOGO(tog: fînaţ, proprietate prin comasarea unor terenuri, loc neted, adăpost) AREDEO(arete: berbec pentru dărîmarea zidurilor cetăţilor) ARICEO(aricit: zbîrcit, ascuns, ghemu-it, strîns) LO GASI(a găsi) TORE(tor: ocol pentru animale, tizic) OI DUE(a duce) DABO(cetate) GETO. NOEI(noi: cenusă) FOE(foi: a se umfla, a se mişca conti-nuu) LIO GENEO(gena: mic) DIO(sfînt) DONIZETO LO PATRI(ţară) DEO (sfînt).  Alfabet religios (vertical stînga): OT(din, aparţinînd de) SEI(săi: a sări, cai speriaţi) GOI ADOM(adumi: a se îmbăta) PUTORI. PII(piu: preot, credincios) I(i: a merge) TOR(tor: adăpost pentru vite, acaret) IO OTIS STROGOI(a certa). Orizontal sub imagine: KOTO(cotă: a cerceta) POCO(pac: ghem) GETEO. Dreap-ta preot orizontal MATO BOERO BISTO + LINESZTI(linişte); jos pe chemar: TOEGO(toiag) +++ I(i: a merge) – G(get) -- G +++TIL(tel: fir de metal aurit din care se face beteala) EDO(ede: a judeca, a se ridica la cer) IG(ig: poartă).

Acest Gelu cel roşcat cu ghioagă(buzdugan ca semn al funcţiei de conducător în armată) s-a întors(părăsit) de la soţia Lia şi este luat(căsătorit) cu Zoe. În întăritura sa a fost bătut rău la tălpi ca să primească îndurarea lui Zabeloe(să moară). A zăcut pînă la sărbătorile de iarnă cînd s-a ridicat împreună cu rudele şi a fost lăsat să fugă să se întîlnească(dea) cu armata lui. Pentru a opri zîzania rea care o băga în armata cetăţii geţilor, a fost împuternicit Eno să-l strîngă(prindă) cu atenţie şi cu socoteală pe acest nimic, să-l scurteze de cap şi să-l ia. Este luat şi azi a fost purtat într-un senic negru prin cetate. Cei care l-au ajutat au fost găsiţi ascunşi în ocolul vitelor, aduşi în cetatea geţilor iar adăposturile lor au fost dărîmate cu berbecul. Puţina cenuşă a fost mprăştiată pentru ţara sfîntă şi dăruită sfîntului Donizeto. Cei din neamul lui Goi s-au speriat şi s-au îmbătat ca nişte putori! Eu Otis împreună cu preoţii am mers la ei şi le-am strigat: linişte! Scrisă şi  păstrată de boero Bisto credinciosul în sfînta cruce şi conducătorul geţilor. Sfîntul toiag al geţilor care merge şi bate în sfintele porţi ferecate ale judecăţii cereşti!

 

T 42 turnată pe la 82-44 î.e.n.  NIP(nip: mulţime) RO(ră: rea) GIOU(gioi: vioi, aprig, neliniştit) IO LAZE (laze: terenuri curăţate de curînd pentru a-l face arabil sau fîneaţă) KOR(cor: ceată, adunare). IO DU(a duce) DABO(cetate) GET RIEP(rîp: jeg; rîpi: a batjocori) ENTRIGA(ceartă, a nemulţumi) NIO(noastră, noi) GE (ge: nobil) RIOMION (român). SOI(soi: neam, a murdări) IO FACTIOZE (facţiose: grupuri de indivizi care lucrează împotriva guvernului, în folosul unei facţiuni) UNI(a fi împreună) DO(a da) ON(on: neam, a însoţi) INTRIKIE(intriga: a instiga, a pune la cale o intrigă, a complota) BOERI BISTO. REUNE(reuni: a aduna, a chema) RO(răi) DU(a duce) ANTONEI POE(poi: pleavă de cînepă) STA(a sta) DABO(cetate) GET ZI(a zice) I(i: a merge) LO RERIO(a rări) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LUE(a lua) LO BOERI BISTO. SORENI(sorine: locuri însorite) SO GENIO(gena: mic, slab) SES (şez: reşedinţă, centrul administrativ) TASE(tase: vas plat şi rotund, ceaşcă) SENI (sinii: tavă pentru copt plăcinte, masă ţărănească joasă cu trei picioare, fund de lemn rotund) SA NOBALIO BOERI BISTO. SO SORE(sorei: regină) MESO(mesi: a sta la masă) ON(on: rude, a aduna, a însoţi) KOPO(cop: măsură de capacitate de 1 litru, ulcior) NO. SAR(a sări) MONGA(mangă: om încăpăţinat şi ascuns) TO. LITI(liţe: epitet pentru femei sau fete tinere, chip) MOTI (moţi: a se îmbrăca de sărbătoare) PO(po: a striga) GENIO(gena: mic, slab) RI(ri: a trage, a lovi) OM. TOLE(ţoale: haine) SEI(sîi: a fi, a veni) NOBALIE DA(a da) BIKO(bîca: atenţie!, ai grijă).

Mulţimea rea şi aprigă împotriva mea s-a adunat pe laze. Eu m-am dus în cetate batjocorit şi certat de nobilii noştri români. Am dat de aceste facţiose murdare care s-au unit şi s-au însoţit în intriga lor împotriva lui boeri Bisto. Aceşti răi au fost chemaţi unde, s-a dus la această pleavă de cînepă şi Antonei care a spus să meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua şi tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puţin boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa a stat la masă cu cei adunaţi dar nu a băut. Acest om încăpăţinat şi ascuns a sărit pe tine. Fetele tinere şi femeile îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a lovit (rănit). A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială).

 

T 43 turnată pe la 82-44 î.e.n.  Semicerc sus   COO(coa: trebuie să) IRIM(irimă: inimă) GETO MECO (meci: a lovi, a izbi) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) MEGAL(megal: funcţie mare) CENEO(ceme: creştetul capului) GINOE(gini: a observa, a cunoaşte) ZOALO(zoală: chin, zbucium). ON(on: neam, rude, a adună, a însoţi) RENIA (renie: plajă, mal nisipos) SOIE(soi: a dormi) DOIE(a da) ZABELO OI GIES (gies: a învia, a reveni la viaţă după o grea suferinţă) OMOROTO(a omorî) NO AN ON(on: neam, a aduna, a însoţi) OCO(ocă: cauză, pricină) ROTOSO(reteze: ceafă). OS ZIEO OA(mirare) TRUDO(trudă, chin, muncă) DABO(cetate) GETO.
Semicerc jos: KOTO(cotă: a căuta) DAM(dam: şură mică, bordei) OCI(oci: întin-dere mare de apă) LUTU DU MUSTOI(a musti) SO. Interior cerc de la stînga la dreapta: ON(on: soţi) CENEO(ceme: creştetul capului) DIEO(sfînt) ZABELIO OSOI(osi: a se întări ca osul) GEOS(jos) POR (por: grămadă de fîn, stog) LOA(a lua) TRI DUS(a duce) GIG(gig: tînăr, frumos) MATO(conducător) SO.

Semicerc sus   Poporul trebuie să ştie că inima marelui conducător get a fost lovită de un chin cunoscut. Anul trecut cînd dormea pe un mal nisipos(plajă) a fost lovit vai! fără pricină(pe la spate) după ceafă, dar Zabelo l-a înviat şi nu l-a lăsat omorît. Pentru cetatea getă au urmat zile chinuite şi fără strălucire(putere).  Semicerc jos  Astfel, pe malul mării a fost căutat un bordei cu pământ umed pe jos unde a fost dus el.   Interior cerc de la stînga la dreapta   Trei dintre soţi l-au luat şi l-au dus pe frumosul lor conducător, aşezîndu-l jos pe o grămadă de fîn unde sfîntul Zabelio l-a vindecat(întărit ca osul).

În centrul discului IO BOEROBISTO MATO. Eu conducătorul boero Bisto

 

T 44 turnată în anul 44 î.e.n.  DIAKO(diac: copist de cancelarie, învăţat) MATO(părinte) ERI(ieri) GERO (giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETO A ITROS(itros: slujbă religioasă oficiată dimi-neaţa devreme) IOI(divin, Sarmis, Mîntuitorul) DO(a da) TOTO. AZIO(azi) ZOE A TEMIO(teamă) TAZ(tas: cutia milelor, taler pentru cîntărit) DI(a zice) POETO ERI GERIE(giri: a închide gura cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii). TOTO SERA(seară) TERO(ter: catran) DIE(die: a zice) ASIO(azi) ZISI CAER(caier: lîna prinsă pe furcă din care se toarce firul) TAICO (taică: tată, părinte) RAPOE(răpuie: ucidă) CAPEO. MESTI(mestii: încălţăminte uşoară şi fără toc din piele subţire purtată de bărbaţi) ZOE PEO(piu: credincios) IGI(igi: ochi, a spune, a avea grijă) PIO(piu: preot) ILO I(i: a merge) BADI(frate mai mare) SO. BOERI BISTO MATO(conducător) ERI GERIO(giri: a închide gu-ra cuiva, a săpa groapa pentru cineva; cîrîi: a fi grav bolnav, pe patul morţii) DABO(cetate) GETI COR(cor: ceată, adunare).

Ieri, în cetatea getă s-a făcut itros şi s-a cerut de la Sarmis/Mîntuitorul să dea totul pentru părintele(conducătorul) bolnav cum este scris de către diac. Zoe se teme că azi a venit ziua judecăţii cum spune poetul pentru cel care ieri era grav bolnav. Toată seara trecută a aiurit iar azi au zis că s-a terminat caierul iar capul părintelui a fost răpus. Astfel Zoe i-a spus preotului Ilo să-l încalţe cu mişti pentru ultimul drum şi să aibă grijă de fratele său mai mare. Moartea conducătorului boeri Bisto a fost anunţată de adunarea cetăţii geţilor.

 

T 45 turnată pe la anii 35 î.e.n.   MATO BESINE ROI(roi: ciucure, garnitură de şnur) LEO(leu) MATO (conducător) EDIA(ede: a spune, a declara) SO GISO(gisa: a visa) TO ON(on: neam, a se aduna) ZABELO(+) GE(ge: nobil) OI(strigăt de uimire) GETO SOI (soi: neam) SIE LO PESE STA LO DABO(cetate) GETO BOERO BISTO. ON (on: neam) BERI(bere) SE TOEGI(a bate cu toiagul) TISEO(tisău: chimir) DOELIE(a se duela) FIU LUE KOE SOBO. IO EDONIE(idenie: încercare) LIAU (a lua) ILO FIE SO ROME SO EDEO(ede: a spune) DO(a da) NE TETOE(tetea: tată, bunic, om în vîrstă). LO ATENA NOE DOSIE(a dosi) LO SIFO GESO(ghes: a îndemna) ON(on: a strînge) ARME TIRIE(ţîrîi: a curge foarte puţin; cu ţîrîita: a aduna foarte greu ceva) BOERO BISTO LOSE ODOT(odată: cîndva). TIO(tio: cuvînt cu care se aluingă animalele) IDEO(gând) ZAMOLSEI AGO(agă: coman-dant militar) ONERO E SOTO(soţi) GERO(geri: a se uni) GETO DABIO(cetate). DIO(sfîntul) DIONISE TO OSIE(bucată de lemn sau metal pe care se fixează roata) PATRIT(pătrat) SOSELI(şoseli: a pietrui un drum) DOD(dodi: a nimeri) MITODI(mijloace).

Conducătorul Bezina, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geţilor trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui boeri Bisto. Neamul se îmbată cu bere şi se bate rău iar cei cu stare se duelează ca fiul lui Coe Sobo. Eu am încercat să-l iau pe Ilo să mergem la Roma şi să cerem să dea drumul părinţilor(solilor) noştri captivi. La Atena, am do-sit la Sifo arme strînse cu ţîrîita la îndemnul nostru, pe care boeri Bisto le-a lăsat odată(cîndva). Cu acest gând strigat de Zamolsei, comandantul militar Onero şi soţii săi s-au unit în jurul cetăţii geţilor. Sfîntul Dionise a spus că pentru a merge pe drum cu o osie pătrată, trebuie încercată orice metodă.

 

T 46 turnată pe la anii 27 î.e.n.   LASA RONI GIGO(gige: frumos, tînăr, scump) MAMA CO NOI IG(ig: a ieşi, a opri) ZIMZO(zumzăi: a cînta la un instrument cu coarde prin ciupire sau lovire) CAMAREN(camarad: om de încredere, însoţitor) LOI NIEG(nig: a preţui, a fi important) COZON ON(on: neam) SCITO OI(oi: păşune, ţinut) GRAMIO  DABI(cetate) MIC SOL GETO. AI OI STRIEO(a striga) AG(ag: a face, parte; agie: conducere) PICIE(picie: micime) OI(oi: ţinut, teritoriu) SATRIEO(şatră: neam, familie) LENO(leni: a se codi, codoş) IG(ig: uşă, a lega, a cerceta, la, spre) TAMA(tama: important, credincios) ROBI SOSIM. POI EGNEO(ignee: făcut de foc, arzător) NIC(mic) CAIE(căi: a se văieta, a se plînge) MASORA(a măsura) TORNO(a turna). IG(ig: intrare ,a cerceta) SENO(sine: a iscodi, a tălmăci) DEO(a da) OPOI CAME(came: uşa sanctuarului, a ruga) STAI MO. IG(ig: a spune) SONOS(sona: a fi fioros, a căuta ceartă) OM DIE(a spune, a zice) CAPI(cap, con-ducător) SENTA(Creatorul, Dumnezeu). LIMA(mie) GOSO(gasa: a găsi) IG(ig: intrare) GALO MONSIRO DIMPO IG(ig: şanţ, obstacol) O DABE(cetate) AG(ag: loc, a aranja) ZIDOI. NI GATEO(găta: a termina) AS(as: parapet, a închide) SONI(sona: a se sminti, a se certa) GOTO(gotă: dihanie de speriat copii, zi de post) AN(anul trecut) DOGA(dogăi: a ciopli la doage) SIE(sii: a se sfii). IG(ig: ţintă, a lega împreună) O CROIM DETI(deţ: măsură pentru băutură). IG(ig: uşă, ieşire) O(odihnă, a se culca, strigăt) ON(on: neam, familie, a se strînge) IESE EMA(ima: a murdări cu noroi, a înjura). IN SORZIE(surzie: linişte absolută) OI SOI(soi: a dormi) SOM(som: a se linişti) LONU(luna). AM (am: hotar, oprire bruscă) ON(on: clan, a se aduna) NIGEOI(a ninge). SEO GONI (a alunga) RATO(răţoi: a certa) TAGO(tagă: a nega, a jigni) LONEO(luna). Vertical stînga: COTO(cotă: a căuta) PE TEGOTEI RAGO(ragea: rugăminte) GETO SAFEO(safi: curat) EG(ege: a strînge împreună) COSI(a coase) TOG(togi).
Vertical dreapta: MOIEO(moină: a se dezgheţa) AZGA(aziga: creşterea apelor) OSAN(osana: cuvinte de laudă, slavă lui Dumnezeu) AG(ag: a face, loc) DIEM(a da) SEIC(şeic: barcă mică).
Casetă stînga: POR(por: claie, stog) SENO(sina: a înţelege) I(i: a merge) CAP (cap, conducere) SOTI(soţi, însoţitori) GILOZIMO GETO OT.
Casetă dreapta: ZIC DO(a da) ON(on: neam) POGASIM(pogăzui: a se minuna) ORI(orie: plasă de pescuit) LIEO(a lua) CORZ(a ţine în corzi: a controla soarta cuiva). Imagine vertical stînga: IO MATO; vertical dreapta ORILIEO.

Dragă mamă, lasă pe Roni, să meargă cu noi şi să ne însoţească cu deosebitele lui cîntece într-o mică solie getă a scumpului Cozon la cetatea scită Gramio. Cînd vom intra în micul teritoriu al acestui neam leneş(viclean), le vom striga acestor supuşi ai locului, că noi puternicii sosim! Apoi cu mici înflăcărări, vor spune cu măsură durerea lor. Să cerceteze bătrînii şi apoi eu voi sta să dau judecata sfîntă. Dumnezeu/Senta i-a spus conducătorului să vă cerceteze pentru a deveni Om. Am trecut şanţul o mie şi am găsit locul în zid pentru a intra în cetatea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a înduplecat şi nu m-a înfricoşat anul trecut. După ce am luat-o, am croit o beţie. Toată ceata murdară de noroi a ieşit afară să se culce. Ne-am ogoit şi ne-am culcat într-o linişte de mormînt sub cerul liber. Ne-am trezit brusc toată ceata pentru că ningea. Am fost goniţi dar nu puteam certa sau jigni luna!  Vertical stînga: Caută pe Tegotei să ceară geţilor să coase şi să strîngă togi noi. Vertical dreapta: După dezgheţ, apele au crescut şi am dat bărci oamenilor să treacă înapoi, aducînd laudă lui Dumnezeu. Casetă stînga: Înţeleptul Gilozimo al geţilor care merge în fruntea oastei(soţilor).  Casetă dreapta: Zic! Soarta a dat neamului această minune, care ne ţine adunaţi pentru a ne îndruma. Eu, conducătorul Orilieo.

Monedă   Stînga (text scris de la dreapta la stînga) MATO(conducător) ORILOE TIMO(teamă) IA(a lua) EI TO(tu) FORI(forăi: a pufăi) D(dabo) S(Sarmisetuzo).
Dreapta    PUA(a putea) IO AT(at: armăsar) LEU LUE SAMUE(samă) LO ON(on: neam) SONTO(şonta: a schilodi) RIOMUNO(români) SO(astfel) NOBALI(nobi-lul) ENO EDO(ede: a judeca) LO PATRA(pătra: a înfăptui).
Stînga: Cel care a băgat frica în toţi umflînu-şi pieptul este Oriloe conducătorul cetăţii Sarmisetuzo.  Dreapta:  Eu leul tînăr am luat seamă la cel care s-a luptat cu neamul românilor şi astfel nobilul Eno să fie judecat pentru cele săvîrşite.

 

T 47  turnată pe la anii 10 î.e.n. GOTE(gotă: nălucă, dihanie de speriat copii) GONIO(a alerga) SO ON(on: a strînge, soţi, mulţime) TUR(tur: raită, alergătură în jurul) NIO IGE(igi: a ochi, a înfrunta) O PRADE(a prăda) OSE(osi: a se întări ca osul, puternic) LOPOE(lupoi: lup mare). STO ASAGE(aşaşi: chiar aşa, imediat, întocmai) IO RIOMUNO(românul) ILO IDEO(idee, gînd) A GINO(gini: a observa) RE(rău) RETOI(răţoi: a se înfuria, a cere socoteală cuiva) STRIO(a striga) ON(on: neam, a însoţi, mulţime) NAPOE(înapoi, a înapoia) ODE(odie: ură) OCIO(oci: ochi, a privi; ocei: a se descuraja). ON(on: neam, a strînge, a însoţi) NOE(noi: a tăcea chitic) PANO(păna: a schimba) NIO A GINO(gini: a pîndi) AE(ei) ONO (unu, primul) CETRO(cetera: a certa pe cineva, a se lupta) =D(dio)-S(Zabelo). SOAT(soat: pereche, soţ) LEIO(leu, viteaz) ON(on: a aduna, a însoţi) SONTEO(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) RIOMUN(român) OSI(osi: a se întări ca osul, puternic) ERI SERIO DO(a da) NI (noi, nouă) GEM(a geme) SO ROPU(răpui: a doborî, a învinge). SO SOE (soi: neam, a dormi, murdărie) KOTIZO NIO SO FILO(fiu) RANIO(rănit, a răni) EDOE(edi: a ţîşni, a da o lovitură) SAGEO(săgeta: a trage cu arcul) LO PEPTOE (piept). EA(el) EOI(ioi!: strigăt de durere, sperietură) GEOSO(jos) ROMEO LO SARMISETUZO. DE(a da) INDOI(îndoi: a se îndurera, fără credinţă) FOE(foi: stomac, boală, burtă umflată) CATIA(caţă; femeie rea de gură, căţea: femeie stricată) TODI(toate, toţi) TOE(toi: luptă, ceartă). DO(a duce) KALISTE(calistire: săpăligă mică) IO KOTIZO NIO ONO(una, prima) APO(apă) +(sfînt) ZOEO ESO(a ieşi) ROPU(răpui: a răpune) SOSI EA. SON(sîn: fiu) DUE(a duce) TOLO(ţol: ţesătură din in sau cînepă folosită pentru a face cort sau pentru a transporta ceva voluminos şi fragil) BISE(bîzîi: a plînge) CO CORIOSO PO(po: a striga) DABO. TRASO ON(on: a aduna, neam, a locui) SAE(saia: ţesătură subţire de lînă sau de bumbac cu cusături ornamentale) TO PEIO(a pieri) DABO(cetate) ERI SERO (seară) MA RIZO(a rizui: a face un şanţ mic în lemn sau metal).

Jos cu alfabet religios  OTI(otie: răsărit de soare) ED(ede: a judeca, a se ridica) TI (ti: viaţă, a locui) DOSE(du-se) STOI(a sta) TAOI(tăoi: apos, umed). Medalion stînga COTISO(se citeşte de la stînga pe sub imagine) RIZI(rizui: a săpa un şănţuleţ; se citeşte de la stînga pe deasupra imaginii) ROOS(plin de rouă); centru DIO(sfînt); dreapta  DIO MI ZOE      Nu este desluşit textul de jos.

Noi ne-am pomenit înconjuraţi de o mulţime de oameni care se învîrteau în jurul nostru, ne goneau ca nişte năluci, ne atacau cu putere să ne prade ca o haită de lupi. Ne-am oprit imediat iar eu Ilo Românul am avut gîndul de a-i pîndi pe aceşti răi, m-am răţoit şi am strigat la ei, iar mulţimea s-a dat înapoi descurajată dar plină de ură. Ne-am adunat şi pe tăcute cu credinţa în sfîntul Zabelo, toţi ca unul i-am pîndit şi ne-am luptat cu ei. Soţii viteazului leu român s-au strîns şi s-au luptat cu putere ieri seară pînă a dat în noi oboseala dar i-am învins. Neamul lui Cotizo s-a culcat dar fiul său a fost rănit în piept de o săgeată. El striga de durere şi a fost adus de la Roma la Sarmisetuzo pe jos(pe corcie). După lupta cu aceste căţele(femei rele de gură şi) fricoase(beşinoase), pe noi toţi ne-a cuprins durerea. Cînd el a sosit, eu Cotizo am ieşit doborît şi am adus pentru noi prima apă sfinţită(agheasmă) a lui Zoe şi săpăligă. Fiul a fost dus pe ţol prin toată cetatea şi a fost plîns cu strigăte de curioşi. Ieri seară tu ai murit iar cetatea şi-a pus haine de sărbătoare şi mi-a cerut mie să rizuiesc(scriu) în placă şi s-o trag(torn). La răsăritul soarelui se va ridica precum roua şi se va duce să fie judecat şi să stea în cealaltă viaţă. Medalion stînga: Cotizo săpat(chinuit) de lacrimi; centrul:  Sfîntul; dreapta: Zoe sfîntul meu.

 

T 48 turnată pe la anii 10 e.n.    SOE(soi: neam, fel, murdărie) STO(a sta) DABO(cetate) GETIO SATRI (şatră: neam, a locui) DUO(a duce) IME(ima: a murdări) IO OSEND(osîndi: a critica, a sili) OS(puternic) MOGE(a mugi) RA(rău). SANA(sana: a însănătoşi) IGE(ige: a privi, legătură) OSIE(osi: a se întări ca osul) AGIO(agie: supraveghere, conducere) NIRI(minune, a se mira) DIN(din: viaţă, a vindeca) SBATEO(zbatere). DIUDIU(didi: tînăr) EBERIEA IGE(ige: a spune, a avea grijă) AI EGEOA(egia: noră, mireasă) SOPEIO TENIO(a ţine) REZ(reză: zăvor la uşă) UBIO(iub: iubire) OI OI(vai!) MUE(muie: gură, a amăgi) ZI. TEMO DIU(di: a vorbi) RE(rău) GITE (gite: vite). FIO(a fi) RITUI(rîtui: a batjocori) USE(uşe: uşă, a ieşi, a intra) IO SATRI(şatră: neam, a locui) DIO(sfînt) SOSI AE (aia: aceea) BOSTO(basta: ajun-ge) SOE(soi: murdărie). NO GOE ON(on: neam, rude, familie) RE(răi) TRE(trei). NIO TURE(tura: legătură, efigie, semnătură; tură: încă odată; turui: a se obosi rău, a flecări) OL(ol: vas mic de lut folosit pentru băutură) SOE(soi: linguroi mare pen-tru urdă) NEO I(i: a merge). MUE(muie: gură, a duce cu vorba) GOE BA RADOE SATRI(şatră: neam, clan) DUO(a duce) TEI(a îndepărta coaja de pe tei) SOE(soi: murdărie). STO ON(on: neam, a locui) ONE(una) REU(rea) UTELI(utălui: a urî) E SOSO(şoşoi: a şopti). OTIZO(oteşi: a trece o boală sau necaz, a isprăvi) NIO TI(ti: trai, a locui, veselie) DOE(a da sau a duce) TATO(toţi) DABO(cetate) GETIO GRAZO ON(on: neam) ODO(odăi: case) TO(toţi).
Imagine jos mijloc: GIRINO(gîrînă: locul unde s-a tăiat pădurea) DOMN COTIZO NIEO.

Pentru a-i alina bocetul puternic eu am adus-o de la neamul acela murdar din ce-tatea geţilor să stea la neamul ei. Supravegheată de cei dragi ea s-a însănătoşit zdravăn şi ca o minune a revenit la viaţa veselă. Cînd Sopeio a fost cerută de mireasă de tînărul Eberiea, i-a spus că va avea grijă de ea dar a amăgit-o cu vorba în fiecare zi a ţinut-o sub zăvor iar iubirea - vai! vai! Mi-e teamă să vorbesc despre aceste vite rele. A fost destulă batjocură de cînd eu am dus-o, acum aceasta este so-sită cu ajutorul celui sfînt la neamul ei şi nedreptatea s-a terminat. Nu neamul lui Goe este rău de trei ori. Noi am mers şi am flecărit cum un linguroi mare şi nou poate sta într-o oală mică. Nu Goe duce cu vorba, şatra lui Rădoi care a dus batjo-cura pînă la capăt. Neamul acesta este cel mai rău, stă, şuşoteşte şi urăşte. Dar ne-cazul nostru a trecut, toţi sîntem veseli în cetatea geţilor Grazo(în judeţul Vrancea există localitatea Greşu) unde locuieşte tot neamul. Imagine mijloc jos: Domnul nostru Cotizo în poiană.

 

T 49 turnată pe la anii 15 e.n.   TUI(tui: ceartă, supărare) STA BISI(bîzîi: a fi nemulţumit, a se plînge) IL DARE GROASE(mare) IE(a lua) DABI(cetate) SO IO ITI(iţi: a se aprinde, a se zgîi). AN APLI(apla: simplu, fără meşteşug) SIU(să fiu)  TIO(tio: cuvînt cucare se alungă animalele) SOIE(soi: a dormi, a fi liniştit) SONO(sona: a se sminti, a căuta ceartă) IG(ig: a spune) TO IG(ig: a cerceta) OI SE TIMO(teamă) UN DABI(cetate) RETIU(a reţine) SIRMIU. DAGIO(dage: adunare) IT(iţ: copil neastîmpărat) SASI (şasi) OI GIRA(încredere) I(i: a merge) SATO(satu) RUS SOTI(a însoţi, împreună cu) SAU ARGES ADET(adet: datină).

El s-a aprins cu ceartă asupra cetăţii pentru că era nemulţumit de darea mare pe care i-o luăm. Anul trecut ţi-a fost liniştea netulburată şi fără ceartă, tu ai spus şi noi am cercetat cu teamă(grijă) astfel ca cetatea Sirmiu să reţină cît trebuie. Cu şase copii neastîmpăraţi, adunarea îţi dă încuviinţarea să mergi în satul Rus să locuieşti sau Argeş după datină.

 

T 50 turnată pe la anii25 e.n.  BOIRE BISETO DIOGIO USI(uşui: a ieşi) A(atenţie, grijă) BASTARNO (bastarni) PAZI(a păzi) GEO(giu: viu, energic) SOTIA(soţia) SE FISTA(fiştă: femeie tînără şi focoasă, fată de măritat care vrea să atragă atenţia) DUO(a duce) SOTRA(şatră: clan) RUOMUON(român) USO(uşui: a pleca) DIO(sfînta) GETA. GIRA(gira: frumoasă, strălucitoare) BISICA SO ROGI AO(uimire, durere).

Diogio a fost trimis de boierul Biseto la bastarni pentru fişta care-i va fi soţie sa, să o păzească cu putere(grijă), să plece cu ea în Sfînta Geţia şi să o ducă în şatra  Ruomuon. Astfel pe frumoasa Bisica să o rogi cu mare smerenie. (Textul din jurul imaginii nu este desluşit).

 

T 51 turnată în anul 30 SIO(sii: a se sfii, a se teme) A ZOE(zoi: spălătura de la vasele de mîncare) SOAE(soaie: murdărie de grăsime) UDTRUOE POETO. SEO(sîi: a fi) SOES (sieş: vînt aspru de iarnă) KOE(coi: a se mocoşi, a lucra încet) DUEO(a duce) BOERO BISETO AG(agă: conducător militar) I(i: a merge) MATO(conducător). E POE(poi: pleavă de cînepă) INDOE(îndoi: a aduce la ascultare) DESI NO(nu) GILEAR(jeler: om aşezat pe pămîntul altuia, lipitură) KILO(chilă: măsură pentru cereale, impozit în cereale, om de nimic). ESIEO(a ieşi) + EO UMANO(uman) DES PROPTEO(propti: a sprijini, a proteja) RADEO(rade: sfat, adunare) ANO E POKO(poacă: lovitură dată cu pumnul, ceartă) ESO(ieşi) SO ROME SOE(soi: murdărie, jeg) DAPISEO. ZORA(zori: a grăbi) SOSOI(şoşoi: a şopti, a vorbi încet) FO ILO LOE SENIK(senic: ţesătură de cînepă albă, prosop, ştergar) LO DONE(a da) TEPE(ţepui: a înconjura cu un cordon de soldaţi) IO SOE(soi: a dormi) BIO (bîe: atenţie) ON(on: a aduna, a însoţi, soţ) DOI ZATORE(zătărî: a prăpădi, a po-topi) LUE LO BOERO BISETO. OROLIO ONSO(unsă: a unge) TIC(tic: oală pen-tru lapte, putină pentru brînză) SOE(soi: a murdări) DIO.G. ZA PIO (credincios) BERISO KARPO(carpul) DO(du: a duce) MONGA(mangă: om încăpăţinat) IO PORCEDO(a purcede) ON(on: neam, a strînge) SONTO(sonţa: a schilodi, a tăia în bucăţi) LUE BOERO BISETO DEUGEO ON(on: neam, a aduna) ISI(ieşi) A DOSERE(dosire: scăpare, ascunzătoare) SIO(sii: a se teme, a se sfii) TALIPIKO (talpă, temelie, partea de jos a zidului unei construcţii) SARMISETUZO. PO SERO(seară) LUE(a lua) BOERO BISETO SOE(soi: a dormi) OI TO SOE(soi: a dormi) KUE(cui: ţeapăn, beat mort). ERI(ieri) SER (seară) IO LUE OSE(osi: tare ca osul, puternic) OSTE(oşti: a face război) SO SILI(sili: a hărţui, a urmări, a pedepsi) MIC NINO(nani: a adormi) EO.

Poetul Udruoe spune să nu te temi de zoile grase. Du-te ca un conducător de oaste şi ocrotitor dar să fii aspru ca vîntul de iarnă boero Biseto şi să nu arăţi milă. Este o pleavă deasă aceşti jeleri care nu-şi plătesc dările în cereale şi trebuie adusă la ascultare. Anul trecut a fost ceartă şi a ieşit cu lovituri între murdara Romă şi Dapisiu dar eu am mers cu omenie şi credinţă în sfînta cruce pentru a-l sprijini. Cînd ei dormeau i-am înconjurat în linişte cu oaste(pe jeleri) şi i-am zdrobit pînă ce doi soţi prăpădiţi, au vorbit în şoaptă şi împreună cu Ilo au luat un ştergar şi s-au lăsat prinşi de boero Biseto. Orolio iar a uns cu murdărie oala pentru mîncare cum spune sfîntul G. Împreună cu credinciosul Beriso carpul, eu boierul Biseto am purces să-l strîng cu război, să-l iau şi să-l duc pe acest om încăpăţînat Deugeo şi neamul lui care au ieşit plini de teamă căutîndu-şi scăparea la temelia cetăţii Sarmisetuzo. Pe întunecat cînd toată lumea dormea cui, boero Biseto nu a fost luat de somn. Ieri seară i-am luat cu luptă tare şi i-am hărţuit fără odihnă pe ei.