O parte din adevărata istorie și cultură identitară a geților
pe care, românii de azi sînt împiedicați să o cunoască!

Tăblițele de la Sinaia - Secțiunea 3

T 52 turnată pe la anii 35 e.n.    TIORNA(a turna) TO(tu) DIO(sfînt) OROELIU DA(a da) SOBA(căldură multă, cameră) CUREN(cure: a se grăbi, a curge) BISICA A IO IEO(a lua; ieie) I(i: a alerga) PORTO( a se purta) DESIO(des, repetat) PATELA(patelă: tigaie, tingire) PAITE(paită: covată de frămîntat pentru pîine, scîndura pe care se taie aluatul pentru copt) DATO(a da) SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) DAPISIU MATO(conducător) DABU(cetate) SOPA(sopă: bîtă scurtă şi groasă ghintuită la un capăt cu fier, ghioagă) DABIE(cetate).  Vertical(stînga): DIE(di: a spune) TESI(teşi: a netezi) (dreapta): SATIG(sătic: sătuc) SO PIO(piu: credincios, pios). Sub călăreţ: STI I(i: a merge) ONOR. Soclu dreapta: AGII(agie: conducere, putere) IL(ili: Mîntuitorul, a străluci, a salva).

Toarnă tu sfinte Oroeliu şi dă căldura să curgă peste Bisica mea pentru a o grăbi să ia, să alerge şi să poarte mai des tigaia şi covata de frămîntat aluat pe care i le-am dat tot aşa cum conducătorul cetăţii, Dapisiu mînuieşte ghioaga pentru apărarea ei. Îi spun cu blîndeţe altfel va ajunge în sătucul credinţei(la mănăstire). Sub călă- reţ: Să ştii că voi merge să-mi apăr onoarea. Reşedinţa Mîntuitorului(Strălucitoa- rea conducere).

 

T 53  turnată în anul 27 e.n. SAR(sar: lume, a scrie, călătorie) GETO MOLE(molie: nemernic, leneş, om de nimic; mola: demon, vechil, scandal, vierme) DABIO(cetate) SAKOTO(saca-dă: vorbire sacadată, mişcare bruscă şi violentă, lovitură, rană).
Stînga  OBADA(bucată de lemn încovoiată alcătuind în serie partea circulară a ro-ţii, a se îndoi ca o obadă) BA(nu) SOTI(soţi, a se însoţi) DOBISCA(dobişcă: burtă mare, persoană mică şi bondoacă) SEI(sîi: a fi, a veni). TO NAG(na-gi: a semăna în strat, a aranja unul după altul) LOE(a lua) ILO(Ilie) DIO(sfînt) FALANGEO (corp de infanterie) GEOSA(ghioşa: a scoate miezul din coaja de nucă) PIA(pio: credincioasă). IO SNEGO(snagă: nădejde, dorinţă) DA BIKO(bîca: atenţie!, ai gri-jă!, mamă) KOTO(cotă: a căuta) POLO(polei: îngeri) GENIO(gena: mic, slab). 
Dreapta   DOSEO(dosi: a ascunde vederii, a proteja, a fura) GABEN(gabion: coş de nuiele umplut cu pământ sau pietriş care serveşte la apărarea malurilor de valuri sau la construirea barajelor) KASA(casa, comunitate religioasă, credinţă) TO ZOI (zoi: spălătură de la vasele pentru mîncare, apă murdară). ARAMIKO(limba ara-maică) ZAMO(zamă: supă, borş, aliment fără consistenţă şi gust) AG(ag: a săvîrşi, cinste, cunună, creştet) IOI(Salvatorul/Mîntuitorul) KOPO(capu: gîndul, mintea) DI(di: a spune) GETEO(geţi) IO BOIO(boi: a vopsi, a înşela) CA POS(pos: altoi, răsad) SIE(sîi: a fi, a veni) APOLO SOT(soţ: pereche, tovarăş).

Călătoria geţilor în cetatea oamenilor nemernici(leneşi, răi) cu vorbire sacadată.
Stînga.   A fi lîngă cineva gras nu înseamnă că eşti perechea marii lui burţi. Ili să iei şi să semeni în strat(cu mare grijă) aşa cum sfînta falangă(oastea de îngeri) scoate la lumină adevărata credinţă din întuneric iar miezul de nucă este scos din coajă. Eu trag nădejde că micile făpturi din ceruri vor arăta grija lor de mamă.
Dreapta.   Să-ţi întăreşti casa(comunitate religioasă) ta cu gabenul împotriva celor care vor să ţi-o fure şi să o distrugă aruncînd cu valuri de zoi. Eu, Luminatul Mîn-tuitor, cu gîndul am spus geţilor: zeama aramaică este o înşelătorie pentru că au să- dit pe Apolo să vă fie însoţitor.

 

T 54 turnată în anul 30 NOE SO COASEM(a coase) DESOGE(desagi: saci legaţi unul de altul care se poartă pe umeri sau pe şa) IS(ist: aceşti) DOE(doi) GUR(gură) SO BI(bîi: aten-ţie, necaz) OP(op: registru, listă de acte) NAIE(corabie) O NOBALI OMO(oama: mamă) AE(ai lui, din neamul lui) BIZINO. AGEO(agie: conducere, administraţie) MERI(a merge) SAMO(samă: dare în bani, bir) DO(a duce) LO PATRI(patrie, ţară). DOE(a da) SIPE(sipe: ladă mică, cufăr) LOSE(a lăsa) LO GIL(ghil: pînză albită prin ghilire) DUE(a duce) LO ESI(a ieşi) DO(a da) DABO (cetate). NO (uite!) POI(poi: pleavă de cînepă) LO TAPIO(tapie: crestătură, tăietură; tape: tăietură la capăt de copac pentru îmbinarea cu altul) ILO TOTI(toţi) SEO(săi: a să-ri, a veni) IGE(igi: înfăţişare, a judeca, a scînteia) DU(a duce) PERI (a muri). SIE (sîi: a fi) O POEDE(poiede: mulţime, năvală) SINOE(Sinai) A TOE(toi: încăierare, ceartă) SOE(soi: jeg, a murdări) DO(a da) KOPO(capu). NO(priveşte!) DIEO (sfînt) ZABELO SEO(sîi: a fi, a veni) FOFEAZ(fofează: bucată de pînză făcută sul) DU(a duce) NE(nouă) DABO(cetate) SIERI(Siria) GEOS(geos: jos, sud) DE(a da) NOE COPII(mulţime, grămadă) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) CO PIO(piu: credincios) BOFIO. BINE(bină: scenă, estradă) ERI(ieri) GEOS(jos) OA(a se mira,  a uimi) E BOSOE(bosoi: copil mic şi dolofan). DERIG(dirig: a fi absolut, superior: dirigui: a conduce) RUI(rui: roşcat, cu barbă roşie, ciocîrlie) TRASO(trasă: a trage, a repeta o acţiune) DI(di: a spune) NOE ON(on: neam, a aduna, a însoţi). TALI (tali: plecăciuni) PIKO(pica: stropi, mulţi) SARMISETUZO. ONSE(unse, alese; anzi: nemuritori) IOI + SUPTE (slabe, uscate) OS DU(a duce) I(i: a merge). M.(mato: conducător) DAGI (dage: adunare) BALO(bală: neam străbun) I(i: a merge) IMA(îma: mamă) E ROBI(a distruge, a nimici). KOTO(cotă: a căuta) POL (pol: jumătate dintr-un întreg; polei: fiinţe supranaturale din basme, a străluci) BOI (chip, imagine) CERO(ceru) ROI(roi: pui de căprioară, a pleca) DAKOE(daci).

Noe, să coasem desagii aceştia doi la gură, să fim atenţi cu actele pentru corabia nobilei mame din neamul lui Bizino. Am mers la conducere şi am plătit birul să ne dea voie să-l ducem în patria lui. Ne-a dat o ladă mică şi ne-a lăsat să-l înfăşurăm în pînza lui albă, şi să-l ducem la ieşire în afara cetăţii. Uite! această pleavă de cînepă l-a umilit(rănit) pe Ili şi toţi au venit să-l judece şi să-l ducă la pieire(să-l răstignească). Mulţimea din Sinai(iudeii) a venit plină de ură, care l-a certat şi l-a bătut, murdărindu-l(batjocorindu-l) şi cerînd să le dea capul lui. Priveşte sfinte Zabelio, pînza făcută sul am dat-o lui Noe şi ne-am dus în cetatea de jos(sud) a Siriei unde a venit poporul grămadă şi ne-a însoţit în frunte cu credinciosul Bofio. Ieri a fost pus jos pe o scenă iar lumea se minuna că este ca un bosoi(copil mic şi dolofan). Ciocîrlia neîntrecută trăgea la ea neamurile cum spune Noe. Multe şi repetate plecăciuni din Sarmisetuzo. Cu sfintele oase cu carnea uscată(moaşte) am alergat şi le-am dus Mîntuitorului unde au fost unse(miruite). Conducătorul neamu- lui străbun a mers cu ele la mama lui Ili care era distrusă. Cercetează dacă jumătate din strălucitoarele făpturi cereşti nu au plecat de la daci.

Ili – învăţătorul iubirii - conducătorul cetei de geţi care au mers să înfrunte preoţimea iudaică pentru hoţia ce o puneau la cale privind distrugerea sau converti-rea credincioşilor în sfînta cruce la iudaism. Dogma creştină l-a botezat Iisus(II: Mîntuitor, Salvator, Învăţat + sus: deasupra, din înaltul cerului).

 

T 55  turnată în anul 30   DURO BASILEO(conducătorul armatei) DABO(cetate) GETO UI(uie: uliu) SO LUE(a lua) MULTEO(multe) ADE(haide!) ISO(isa: a îndemna un cîine să adulmece sau să atace) PATO(paţă: păţanie, întîmplare) RO(rău). LOE(a lua) DURO DENIA(denie: slujbă religioasă de seară înaintea Paştelui) AE GAE(gai: pădure mică la şes) OT(de, din, de la) DUNG(dungă: linie, direcţie) BIO(bîia: atenţie!, pericol) ON(on: neam, rude) TRAKIO(traci). ELIE SOE(soi:  neam, jeg) AE GITO(gită: vită) E LOA(a lua) SKONUIE(sconie: înmgînfare) POE(poi: plea-vă de cînepă) LOA(a lua) ZANIO + (credincios în sfînta cruce) - lll –(Mîntuitorul) DUE(a duce) ZAMOLSCIO. ON(on: neam, a însoţi) ZOI(zoi: apă murdară) NE(ni: priveşte! minune) GIEO(giu: viu) SOI(soi: a dormi). DU(a duce) IO FUMIEO (fumios, fumuros: înfumurat, încrezut) ONE IU(iu: chiuitură) ADE(haide) RA(rea) RETE(rîţe: buche, învăţătură) FOE(foi: a se mişca mereu, a se hîrjoni, a se umfla în pene) MEZIA. TO REPOE(răpi: a fermeca, a înfrumuseţa) STA(a sta) TOE(toi: centru, mijloc) NOBALO(nobili) MEGA (mare) I(i: a merge) SO GILI(gili: cunu-na miresei, a se pleca; ghili: a albi pînza prin spălare repetată şi expunere la soare sau ger, ghil: pînză albită, giulgiu: pînză subţire) ARGIO(argea: bordei deschis în pământ cu scînduri pe jos în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acope-rişul unei pivniţe) SIE(sîi: a se sfii). TOE(toi: a se linişti) TO EDO(ede: a se ridica, a pune jos) URO(ura!) NOBIOS(nobios: din nobili) CETE A TORO(tor: tizic, ocol pentru animale, gospodărie) GEODE(giude: suliţă). NO(uite!, haide) PROE(prui: om prost) TOES(toieş: gălăgie, ceartă) FIE AIGE(aicea). LOES(lăieş: ţigani nomazi) FUE EDO (ede:  a pune jos, a aduce) EFESO LUI GRAOKOE(grecoi) LOIA(laie: negru, cenuşiu) DELFO(Delphi) SOI(soi: jeg, a murdări) LUE(a lua) ILO. NO(uite! priveşte!) PEZI(pieze: semn prevestitor, augur, fiinţă care aduce no-roc) NOGEO(nojie: ceartă, a insulta) FACTO(facţie: grup de indivizi uniţi pentru o acţiune violentă) SOE(soi: neam, jeg, a murdări). TROSC(a pîrîi ca vreascurile căl-cate, a rupe, a lovi) RIP(rîp: jeg, murdărie) TOE(toi: mijloc, ceartă) ON(on: neam, a aduna) SONTO(şonta: a schilodi). LUE(a lua) ANTONIO GILI(gili: cununa miresei, a culca; ghili: a albi pînza prin spălare repetată şi expunere la soare sau ger, ghil: pînză albită; giulgiu: pînză subţire) ARGIO(argea: bordei deschis în pă-mânt cu scînduri pe jos în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acoperişul unei pivniţe) RUMUNUE(români) EDE(ede: a ţîşni, a ajunge) OPRE(opri) SO ON (on: neam, rude, a însoţi, a locui). KATE(a căuta) NOE SOL(solie) GEZO MIIO (mia: miel mic, ied) E(este) LO. TALE(tali: plecăciune, închinare) PICO(pica: a curge în stropi, numeroase) RUMIEORA(rumioară: rumenă, roşiatică, aprins la faţă) DUE(a duce) LO IGE(ige: ochi, a scînteia, a avea grijă). Jos stînga BEZINO;  dreapta BASILEO DURO NI(uite!, haide!, minune) DAGE(dage: adunare) BALO (bală: neam străbun) între imagini AMMA(mama) sau MAMA  KATA(cată: a cerceta) RODIO(rodie: întemeiere, neam) BOI(boi: înfăţişare) GE(ge: nobil).

Astfel Duro conducătorul armatei,  uliul cetăţii geţilor, a luat însoţitori şi au plecat să adulmece(cerceteze) păţania rea. După denia făcută într-o pădurice mică, Duro a luat cu mare atenţie direcţia către neamul tracilor. Neamul(jegoşii) lui Elie, ca nişte vite s-au înfoiat precum pleava de cînepă dorind să-l ia pe III(Mîntuitor) dar Zanio, credinciosul în sfînta cruce l-a luat să-l ducă în ţinutul lui Zamolxe. Cei adunaţi au început să arunce cu zoi(vorbe urîte) peste minunea vie care dormea. Înfuriat, eu m-am dus şi le-am strigat o chiuitură: haideţi că în Mezia învăţătura rea a fost tot-deauna o hîrjoană(fudulie). Cît despre frumuseţea care stătea în mijlocul argelei, marii nobili au mers plini de sfială şi s-au închinat. Astfel liniştea celui pus jos era spartă de strigătele de ura ale cetelor de nobili din gospodăriile cu suliţe. Uite pe aceşti oameni proşti care au vrut să fie gălăgie aici! După ce a fost dus de la Efes., grecoii negri din Delfi, strînşi în cete de nomazi(ţigani) l-au luat pe Ili şi l-au murdărit(batjocorit). Priveşte la fiinţa care aduce salvarea şi a fost insultată de o facţie de jegoşi. În toiul certei, această adunătură de răpănoşi ne-au lovit şi ne-au schilodit. Antonio a luat giulgiul şi fiinţa care aduce salvarea(strălucitoarea făptură) şi a ţîşnit cu ele la neamul românilor unde astfel s-a oprit. Noe a trimis solie pe Gezo să cerceteze dacă mielul este cu ei. Multe plecăciuni să fie duse ca să aprindă ochii şi faţa lor. Jos stînga: Bezino; dreapta: Conducătorul armatei, Duro arată mi-nunea adunării neamului. Cercetează chipurile care au născut nobilul neam; între imagini: mama.

 

T 56 turnată în anul 30   Stînga sus:    ROTO(roti: a da tîrcoale) I(i: a merge, a alerga) IRMEO (irmos: melodie bisericească) M(mato: părinte, ocrotitor) TII(ţîi: a ţine).  Dreapta sus   SAR(sar: a scrie, a trimite) GIRIO(giri: luminos, strălucitor) +++ .

1. POIDEO(poiede: mulţime) ON(on: neam, a aduna, a însoţi) TOIR(toir: toiag) NIE(nii: minune, admiraţie) NE(nouă) DOE(a da) ZABELIO. LO DOE(a da) GIL (ghil: ţesătură de in sau cînepă albită prin ghilire) E ARGI(argea: construcţie sim-plă în pământ ca un bordei deschis cu scînduri pe jos în care se aşează vara războ- iul de ţesut, bolta sau acoperişul unei pivniţe). LO ROGEO(a ruga) SOGEO(sogi: a împărţi aluatul pentru pîine, a împărţi un întreg) ARMOSO(armata, oaste) SOSEO (a sosi) AGESO(aghios: cîntare religioasă, a dormi). ONSO(vestită) LETOLE (le-ţele: şipci din care se construiesc casele de lemn) ON(on: neam, a locui, a însoţi) TALI(tali: închinare) PICE(pice: a se pleca, a sosi, a se ivi) LOE(lui). DABO(ceta- te) IE(a da) TO FAE(fai: stofă de mătase neagră cu fir gros) TO ON(on: neam, a aduna, a însoţi) ANGEO(angel: înger) ZAGE(a zace, a fi nemişcat). TROSI(troşi: încălţăminte uşoară) I(i: a merge) BOERO BISETO ON(on: neam, locuitori, a însoţi) SARMISETOUZO KOI(căi: a plînge, a se văieta, a regreta) E ARMOSO (armata). ++++++++++++++ GIE(vie) RUE(rui: ciocîrlie) SER(seir: privelişte, zări) DAPISIUO LOSE(a lăsa) IORG(iorga: fără răbdare, fără astîmpăr, mereu) LO. ++++++ G. E. OROLIEO POE(apoi) LUO KOR(cor: dans în formă de cerc, adunare) SEDI(sedea: imn religios cîntat în biserică în timpul căruia cei prezenţi stăteau jos) ++++++++++ .

2.    G – E(ede: preot judecător, mare preot, judecată din ceruri) ZORASEO ILO MOLEO(molîu: fără vlagă, încet, greoi) DABO(cetate) OOOO(exclamaţie de du-rere). ++++EEEE(e: a judeca, a se înălţa la ceruri) .G. GOGE(gogi: a curăţa, a su-feri) RO(rău) LO DU(a duce) NO(priveşte!, atenţie!) GETO. ++++ .G. ZALIE (jale: nenorocire, a plînge) OLO(ol: vas pentru băutură) ZOI(zoi: apă murdară, a murdări cu zoi) RO(rău) DABO(cetate). ++++++ .G. GORMIO KO NOBI(nobet: schimbare, obicei, rînduială) DOINI(a cînta doine). ++++++ .G. SEI(sii: a fi) ZOLO(zoli: a se zbuciuma, a se frămînta) SISI(nebun) DO(a da, a duce) NOE. ++++++++++ .G. MILI(mili: a se îndura, a se înduioşa) ISOLO(isala: bun este Dumnezeu) ZIDO(zidi: credinţă, religie, adevăr) DABO. ++++++ -G- BERISO SA IG(ig: poartă, a ieşi) DABO(cetate) PANANEO. ++++++ -G- DO(a duce)TE GOE POLTO(pultă: tejghea, sertar) DABO(cetate) SARMATIO. ++++++ -G- KARPIO DO(a duce) LO SARTA PIEO(credincios). ++++++ * II – .G. PARI DUO(a duce) LO – ERMI DABO. * ++ II –G- MONGA(mangă: om încăpăţinat) IO LO KATA (cata: a cerceta, a privi, a lua aminte) GOE. ++++ II -G- GOI ROE(roi: a pleca repede) LO GOMIEO DABO. +++ G. PALOE LO SAR (salt, alergătură) DABO SEGETIO. II +++++  stînga jos: KOTO(cotă: a căuta) POLEO(polei: făpturi din basme) IGE(ige: ochi, a scînteia, a avea grijă, a consulta) IO GETE ON(on: neam, popor). Dreapta jos: IA(uite!) E ROBI(robi: a chinui, a nenoroci) REO(rea) DAGI.

Stînga sus    Da-ţi tîrcoale şi alergaţi cu irmos pentru ocrotitorul care ne ţine.
Dreapta sus    Sfînta şi strălucitoarea poruncă(scrisoare).

1.  Mulţimea a însoţit toiagul(a călătorit) să vadă minunea ce ne-a dat-o nouă Zabelio. Am dat ghilul lui(Zabelio) şi este pus la o argea. Grupuri de armată au sosit în cîntece religioase să se roage la el. Locuitorii vestitelor sate au venit aplecaţi(trişti) să se închine lui. Cetatea a dat tuturor celor adunaţi stofă neagră de mătase pentru că îngerul zace(este mort). Boero Biseto şi-a pus încălţările şi a mers împreună cu locuitorii Sarmisetuzei şi armata să se căiască. Veşnic sfînta şi nemuritoarea ciocîr- lie a lui Dapisiu a fost lăsată să se înalţe în cele mai înalte zări(la ceruri). Pentru sfîntul geţilor, preotul judecător Orolieo a strîns adunarea şi apoi au cîntat sfinte cîntece religioase.

2.  Zoraseo, preotul judecător al geţilor l-a dus pe Ili fără vlagă(viaţă) în cetatea pli-nă de durere. Priviţi geţilor cum s-a dus, a suferit rău, s-a curăţat şi s-a înălţat la ceruri pentru dreapta şi sfînta judecată. Să-l jelim pe sfîntul get iar în cetate, oalele pentru băutură să fie cu zoi. Pentru sfîntul get, Gormio a cîntat doine după rîndu-ială. Noe care l-a adus pe sfîntul get a fost lovit de un zbucium nebun. Bunul Dumnezeu s-a îndurat şi l-a luat pe sfîntul get în cetatea credinţei. Boriso a plecat spre cetatea Pananeo pentru a spune despre sfîntul get. Goe, du-te la arătoasa cetate a sarmaţilor să ştie despre sfîntul get. Să se ducă la carpi, la credinciosul Sarta pentru a se afla despre sfîntul get. Pari să se ducă la cetatea Ermi pentru a vesti pe sfîntul Mîntuitor al geţilor. Eu i-am adus aminte acestui om încăpăţinat Goe, să spună despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Goe a plecat repede către cetatea Gomieo să ves-tească despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Paloe a alergat la cetatea Segetio să ves-tească despre sfîntul geţilor, Mîntuitorul în credinţa crucii.

Stînga jos. Să se cerceteze făpturile(oastea de îngeri) strălucitoare din ceruri dacă mai au grijă de neamul geţilor.   Dreapta jos. Uite, este(a venit) chin rău peste daci!

 

T 57 turnată în anul 30   Stînga sus   ZABELO ILO TEO(ţîu: ied sălbatic) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură)  Dreapta sus: O(vai!) IRAMO(iremă: inimă) DABOE(cetate) SAR(sar: a sări, a alerga peste) MINGA(mîngă: iertare, milă, mîn-gîiere) TO – D(dabo: cetate) – S(Sarmisetuzo) – G(geto).
DA(a da) IOI(vai! minune, Mîntuitorul) ANTONIEO I(i: a merge, a alerga) GILI (ghili: a albi o pînză prin spălare şi întindere la soare sau ger, a se înfrumuseţa: ghil: pînză spălată prin ghilire) ARGIO(argea: construcţie simplă în pământ ca un bordei deschis în care se aşază vara războiul de ţesut, boltă sau acoperişul unei piv-niţe) IL(il: a salva, a străluci). RIOMIONO(români) ON(on: neam, a însoţi, a aduna) SOTISO(sotişă: numele unui dans popular, melodia după care se execută acest dans) DESEO(deseori, îndesat, grămadă). BASTARNIO RETERO(retira: a se retrage) DOINI(a cînta doine). DABO(cetate) GEO(giu: viu) ON(on: neam, a însoţi, a locui) CEI(cei: a ţine dreapta) TINEA(a ţine). SOI(soi: neam, jeg, a mur-dări) LOO(a lua) IRAMO(iremă: inimă) DABO(cetate) SION. NITRO(nitră: azotat de potasiu care se foloseşte la conservarea legumelor şi preparatelor din carne, îm-piedică fermentaţia) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul, crestătură, tăietură) RAMO(ram, neam) SAR(a sări, a alerga peste) MONGA(mangă: surpătură de mal) TOE(toi: mijloc, a bate, ceartă). – D(dabo: cetate) – S(Sarmisetuzo) – G(geto) RIOMIONO(românii) ON(on: neam, a strînge, a însoţi) FERI(ferii: sărbători) SOE(soi: a dormi, somn) TAPIEO(tapă: a cresta un copac înainte de tăiere, tăietură la capăt de lemn pentru îmbinare cu altul, crestătură, tăietură) – BOERO BISETO ATIGE(a atinge, a mîn-gîia) A TOCEO(toci: a se uza, a se şterge) SIE(sii: a se sfii) OM(înţelept, învăţat, generos) ON(on: neam, a însoţi) TOE(toi: mijloc, a calma, a linişti). SCOSE TEO (tio!: strigăt cu care se alungă animalele) FACTOE(factie: grup de indivizi uniţi pentru o acţiune publică violentă) AT(at: cal bun de călărie, armăsar) LAI(lai: ne-gru). TO ON(on: neam, a locui, a strînge) KOMPEO(compete: a se cuveni) ISE(a ieşi) SAI(saia: cusătură ornamentală) SIGE(sigă: vopsea minerală roşie) TOLOGO (tologi: a culca la pământ o cultură, a se rostogoli) POI(poi: pleavă de cînepă) RIO (rîu). I(i: a merge) ARMOSO(armata) RIOMIONO(română) SIE(sii: a se sfii) OA (uimire, minunea) E BOCIO(boci: a plînge, a jeli) +++++++++++ SAR(şar: linie, hotar) GERI(giri: grăsuţ, strălucitor, luminos) +++++++++++++ SO DESEIO (deseori, repetat) BOER BISETO AG(ag: loc, parte, a face, cinste) BOGEO(boci: a plînge, a jeli) ARMOSO. +++++ GOTO(gotă: nălucă, godi: a cînta miresei cîn-tece de rămas bun) PERI(a muri). +++++ LARG(întins, mare) SIRE(Sirie). ++++++ SAR(şar: linie, hotar) GERI(giri: grăsuţ, strălucitor, luminos) GALI(gali) SIGO(sigă: vopsea minerală roşie). LOR I(i: a alerga) RETERI(retire: retragere) RIOMIONO(românesc) ASO(aşa) ON(on: neam, a însoţi) GOI(trist, sărac, îndure-rat) TOGEO(toge: loc neted, luminiş în pădure) RINDE(rîndei: ladă mare cu spete-ze pentru veşminte) ROI(roi: pui de căprioară). MOE(moi: ud, leoarcă) AO(uimire,  durere) TOCEO((toci: a se şterge, a se uza) FOFEZELE(fofezele: braţele sfeşnicu-lui, fluieraş de salcie, pînză răsucită sul) TIGEO(ticăi: a se chinui) OS(osi: tare ca osul, puternic). SIDO(şedă: subordine, şede) IE(a lua) NOBALI (nobili) TICO(tic: partea de dinainte încovoiată în sus a tălpilor saniei, lădiţă) MATO(conducătorul) BOERO BISETO SO GIOLO(gioale: picioare) SISTAS(şiştav: bolnav de picioare, slăbănog) OGOE(ogoi: tihnă, a cruţa) TRSO(tîrsă: roabă mare) IESE(a ieşi) LO. ON(on: neam, popor) OIR(oier) FU(a fi) LOSOTA(lăsată) AM(a avea) LIO(lie: minune, încîntare). KOTO(cotă: a cerceta) ONDA(ondoi: a ondula, a se mişca uşor) POLE(polei: fiinţe supranaturale din basme, înger) OMA(mama) E ED(ede: a judeca) +++ ROBE(robi: a suferi). RO(rău) A TEMO(teamă) NI (priveşte! minu-ne) SOE(soi: neam, a dormi) BOIO(boi: chip) I(i: a alerga) ON(on: a se însoţi, a se aduna) SO PIO(piu: credincios). LOIE(a lua) – G(geto) – GENEO (gena: mic) I(i: a merge) ON(on: a locui) SAMIE(samă: a ţine mintea trează) SETOUZO (princi- pală, unică) – ZABELO. – RIOM – BAS – DABO(cetate) GETO.

Stînga sus   Zabelio l-a sacrificat pe Ili iedul(mielul) său.  Dreapta sus:  Cît despre cetatea geţilor Sarmisetuzo, vai! inima cetăţii a fost sărită(uitată) de mîngîiere. Da, Antonieo a alergat cu ghilul(giulgiul) la argea să fie pus minunii strălucitoare. Neamul românilor s-a prins deseori în sotişă. Bastarnii s-au retras în cîntece doinite. Cel care a ţinut calea dreaptă s-a dus să locuiască în cetatea vieţii(luminii). Neamul murdar din cetatea Sionului i-a luat inima. Acest neam l-a alergat, l-a bătut şi l-a răstognit(pus pe două lemne îmbinate) aruncîndu-l într-o surpătură de mal cu nitră. Românii din Sarmisetuzo, cetatea geţilor, s-au strîns să cinstească(venereze) somnul copacului tăiat înainte vreme. Boero Biseto a mîngîiat plin de sfială, de nenumărate ori pe învăţătorul iubirii astfel ca cei adunaţi să se liniştească. O ceată de locuitori au scos armăsarii negri pentru a fi pregătiţi de drum(înhămaţi la sanie şi mînaţi). Cît despre neam, toţi au ieşit cu veşminte cusute cu saia roşie şi s-au tologit(rostogolit) pe jos ca pleava de cînepă pe rîu. Armata românilor, plină de sfi-ală a mers unde este minunea şi a jelit lumina sfintei cruci care strălucea. Adesea boero Biseto a cinstit sfînta cruce jelind alături de armată. Sfînta cruce va însoţi nă-luca ce a murit. Sfînta cruce se va întinde peste Siria. Sfînta cruce va străluci peste galii roşcovani. La ei românii au alergat şi s-au refugiat, aşa i-au însoţit îndureraţi într-un loc neted(luminiş de pădure) unde au pus puiul de căprioară pe o ladă mare cu speteze. Ştergîndu-şi transpiraţia, priveau la minunea înfăşurată în sulul de pînză ce a suferit(s-a chinuit) puternic. Nobilii au luat ordine în faţa saniei lîngă lădiţă iar conducătorul boero Biseto era atît de bolnav de picioare încît, pentru a-l cruţa a fost dus într-o roabă mare. Neamul oierilor a fost lăsat să aibă această minune. Să se cerceteze mişcarea lină a fiinţelor din ceruri dacă sfînta mamă va  fi judecată pentru marea suferinţă. Am mare teamă că chipul minunii adormite va alerga să se însoţească(adune) în credinţă. Să luăm aminte că micul get va merge să locuiască la unicul  Zabelio din cetatea geţilor români şi bastarnilor.

 

T 58 turnată în anul 30   ZONIE OI MEI(a merge) GEOBEL(giubea mai mică) ZERIE(a se zări, a se vedea) OSOE(osoi: os mare, foarte tare) ATIGEO(a atinge) DOTO(pe dată, de în-dată) OI SOE(soi: a dormi, neam) MOIE(a înmuia) BEMO(a bea). A(a: creator, a zbura, străbun) ZOE ANGEO(înger) ILO I(i: a merge) NEO ZI MARO(mare) STEU(a sta). OI SERTO(serti: a sili) GOIE SOE(soi: neam, a murdări) GLOTE (gloate) LO DESI(des, a îndesa) NODOI(nod mare) AFIN(rudă, neam) DORT (dert: jale, mîhnire) LATOE(lat, întins). TIGEO(tigi: a coase capătul unei ţesături) IE(a lua) GEOSO(jos) FOC TIGE(ti-gi: harpă, tobă, a cînta la aceste instrumente) SE IO DESI(a îndesa, a înghesui) NO SAGEA(sageac: prelungirea podului făcută pe capetele ieşite în afară ale grinzilor; săgeac: pirostrii pentru foc). ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) POR(por: grămadă de fîn, claie, stog) TOIE(toi: a certa, a calma) OSENOI(oşeni: a alina o durere, a se stinge) KLOE(claie, a face clăi). NOI (noi: cenuşă, cărbuni, frunze pentru descîntece şi leacuri)  E BEMO(a bea) LO IESE(a ieşi) ROLOI(rîlăi: a face un şanţ mic, rouă, zori, a se înnoi). SO ONSO (unsă, vestită). GEMOI(a geme) A ZOLOE(zolie: spălare, zbucium) SOTERA (sotir: a mîntui) AGA(a-ga: cinste, cunună, învechit) GEOI(gioi: vioi) EDOE(ede: a ieşi, a muri, a se ridica, a judeca) SETE RA(rea). SEDOI(sedea: imn religios cîn-tat în biserică în timpul căruia participanţii stăteau jos) SOE(soi: murdărie, urmă) MIG(mic) CO SARGE (sarghie: pînză rară de sac folosită la împachetat) ROSO (roşă: roşie) TI(ti: veselie, a păstra viu) BOGATA LUEO(a lua). GOI TEGE(tăgi: a nega) BOROTO(borît: vomă, urît, dezgustător) PANO(păna: a schimba butucii de la vie, a înlocui) SESO(seşă: adunare a sătenilor) DO(a da) SARGE(sarghie) ROSO(roşie,). E COTIZE GIEO(giu: viu). PALOE(pălie: sărbătoare din preajma zilei de Sf. Ilie) STO(a sta) ONSEO(unşii, vestiţii, aleşii) NOBALI(nobili) SA SETE DOGE(dogi: a sparge, răguşit) SOTRI(şatre: neamuri, familii) BOCIT. ZOI(zoi: apa murdară de la spălatul vaselor) RASIEO (răzie: a se învecina) SO DEO(a da) LO SCITO OI POURGEZO(a purcede) OI DENO(denie: slujbă religioasă de seară dinaintea Paştelui) PATRI(patrie) DO(a da). LO ROI((roi: a pleca) DICOE(dichiu: administratorul unei mănăstiri) + +  SCITO SARMATO ON(on: neam, a se aduna) SOTI(soţi, a însoţi) GIEO(gioi: vioi, repede). EDO(ede: a ieşi, a se ridica, a pune jos) CECILI(cicili: a se găti) ARGIO(argea: construcţie în pământ ca un bordei deschis, grinzile de lemn fixate pe laturile unei plute pentru a ţine fixate lemnele ce o compun) LORO(leroi: dorinţă, plac) ON(on: neam, a se strînge, a se însoţi) GRABEO(grabă) BO(bu: a plînge) OI SO OSOI(osoi: os mare, tare ca osul). (stînga vertical jos) DAPISIEO DABO(cetate) ROI(roi: a pleca din loc) SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, prosoape, feţe de masă, bucată de pînză în care se pune cenuşa pentru leşie) ILO + + +  Jos stînga scris mare LO GOI LOUE(a lua) E.(ede: preot judecător) M.(mato: conducător) DAPIESE OI DO(a duce) G.(geto) D.(dabo) SETOZO(principală). Chenar jos centru TALI(tali: plecăciune) PIKOSE(picuşe: mulţime de stropi) NOI KLOE(a clădi în clăi; claie). TRASO(trasă: a repeta, a turna, a face) DOI ARISTORESI MACIDONE SO. Dreapta jos CIL(cil: sur) IAR(iar: braţ sec al unei ape curgătoa-re) GIOS(jos) CITO(cită: adevăr) SARMATO ROPOG(rapăg: alunecare, a împin-ge din spate) AT(at: cal) SO.

Zonie, să mergi pe dată pînă ce oasele se vor zări prin giubelă, să te odihneşti şi să bei numai atunci cînd te vei înmuia(vei fi obosit frînt). Îngerul lui Ilo a mers să stea la creatorul Zoe într-o zi mare şi curată. Să sileşti neamul murdar al lui Goe, să se îndese în grămadă mare, alături de noi la necuprinsa jale care ne-a lovit. Să luaţi pînză, să o tigiţi şi să o aşezaţi pe pirostrii(platformă din metal-instalaţie pentru incinerat) în cîntecele harpelor şi tobelor înainte ca eu să înteţesc focul. Pentru a alina durerea, rudele să adune o grămadă de fîn şi să o clădească în mijloc. După ce el va ieşi(pleca la cele veşnice) în zori se va aduna cenuşa bună pentru descîntece şi leacuri şi se va bea în cinstea lui. Gemetele şi puternicele zbuciume îl vor mîntui (ridica la ceruri) cu mistuitoare sete la divina(străbuna) şi înălţătoarea judecată. După slujba religioasă se va strînge într-o sarghie roşie puţina murdărie(cenuşă ră-masă) din neuitata şi bogata viaţă care ne-a fost luată. Borîtul de Goie a tăgăduit în adunarea sătenilor că a înlocuit sarghia roşie pe care a dat-o prima dată. Dar Cotize este viu. De Pălie, aleşii nobili împreună cu rudele lor, au stat palizi şi au bocit cu sete pînă li s-au dogit glasurile. Cu zoile de la spălatul vaselor rituale să se purcea-dă la drum şi să se dea vecinilor sciţi. În patria lor să se facă seara o slujbă reli-gioasă. Neamurile sciţilor şi sarmaţilor să plece însoţite repede de dicoe, cre-dinciosul în sfînta cruce. După dorinţă, în grabă s-a pregătit argeaua iar neamul gătit de sărbătoare a plîns ori s-a ţinut tare ca osul.

Stînga vertical jos    Sfînta cenuşă a lui Ilo a fost pusă în senic şi dusă cu alai în cetate de către Dapisieo.
Jos stînga scris mare    Goi a fost luat de către preotul judecător şi conducătorul Dapisieo şi dus în cetatea principală a geţilor.
Dreapta jos scris mare   Neamul sarmaţilor a aflat adevărul(a sacrificat) împingînd de la spate caii lor suri, jos într-un iar(ripă).
Chenar jos centru   Cu mici şi multe plecăciuni se clădesc noi prietenii. Astfel este trasă(scrisă) de două ori de macedoneanul Aristoresi.

 

T 59 turnată în anul 30   TEGE(tăgi: negare contestare) REPOSIEO(repezie: avînt, pantă înclinată,  alergătură) E IDA(ida: rîu, apa creaţiei) TEO(ţiu: vîrf ascuţit de stîncă). CEI(cei: a ţine calea dreaptă, a cere) TALI(tali: plecăciune) FIO(a fi) ASO(az: primul, eu) ON(on: neam, popor) TOR(tor: tizic, ocolul unde se închid vitele şi se formează tizicul) ESIA(a ieşi) A SILE(sila: fericire, cale, miel). PAE(pa-e: cinste, titlu onorific, a măguli) OPRE TOERI(toiri: a bate cu toiagul, a porni la drum) SIR (sira: urmaşii cuiva, şir) OMA(oamă: mamă) LIO(lie: minune, legătură) GETO TRAKIO. GOGI(gogi: a curăţa) PIO(pio: preot, credincios) ASTAGIO DENIA (denie: slujbă de seară în săptămîna dinaintea învierii) ROSO(rază: a revărsa raze, a străluci) RETI(redi: pădure tînără şi mică) SEIN(sein: cîntec ce se cîntă la culesul strugurilor). DIEO(sfînt)  PAGE(pace) IOSIUS I(i: a merge) FI SIO(sii: a se sfii) AE(a-e: a se înălţa) BIO(bîie: pericol, necaz, atenţie). A SIO(sîi: a se sfii) RESI (rază: a străluci, a revărsa raze) FIRO(fir) TELU(tel: fir de metal auriu din care se face beteala) PELIU(peleş: ciucure, şnur care se petrece pe la mijlocul cămăşii na-ţionale) ON(on: neam, a însoţi) RITO(rit: credinţă, religie) GETO TRAKIO. SO PIE(pio: credinţă) DI(di: a spune) CEI(cei: a ţine la dreapta) ANU IO BIO(bîie: atenţie, necaz) TINI(a ţine) RIPO(rîpi: a săpa adînc, a umili) E TARE(tare: greu-tăţi, poveri) TOS(tos: mărunt, cu granulaţie fină).  Medalion stînga: MAGL (mîgle: sfeşnic de lemn); Centru  M(părinte, conducător) E(ede: a se ridica la ceruri) S(sent: sfînt) I(ig: uşă, a judeca) A(amin: bunăstare, fericire, necaz) G(geto). Rugă-ciunea(crezul) geţilor. Dreapta vertical: PTR(patri: ţară); orizontal: LTU(latu). Între medalioane există cîte o cruce iar deasupra lor este capul de bour!!!

Apa care curge cu repeziciune din vîrf de munte nu poate fi tăgăduită. Neamul nostru a fost  ales primul să iasă din gunoaie şi să aducă laude prin miel, să se închine şi să ţină calea cea dreaptă. Această cinste nu s-a oprit aici şi a călătorit cu toiagul la urmaşii minunatei mame a geţilor şi tracilor. Cucernicul preot Astagio, într-o mică pădure a făcut o denie care revărsa raze de lumină şi a fost însoţită de cîntece. Sfîntul Iosius a mers şi s-a suit smerit la ceruri să ne scape de necazuri şi să ne aducă pacea. Credinţa geţilor şi tracilor este ca un fir strălucitor făcut cu mare sfială şi care revarsă raze şi încinge pe mijloc cămaşa(sufletul) neamului. Spun că dreapta credinţă este tot anul, eu atenţionez să fie ţinută cu mare dăruire  pentru că este o povară mică. Medalioane: Sfeşnicul(lumina sfintei cruci) purtat de Mesia (rugăciunea geţilor) peste toată ţara.

 

T 60 turnată pe la anii 37   ZURASIEO ON(on: neam, rude, a aduna, a însoţi) TUN(tuna: a urla, a batjo-cori) PIE(piu: credincios, preot) NO(uite! nu) POE(poi: pleavă de cînepă) ROGUE (a ruga) GOLO(a goli) ARGIU(argea: construcţie simplă ca un bordei, unde se punea vara războiul de ţesut, bolta unei pivniţe) SCITO LONGIE(lung, îndelungat) MOLIO(molîu: bleg, molatic, liniştit) DABO(cetate). ON(on: neam, a aduna) SO (aşa, astfel, a îndemna un cîine să atace) AT(at: cal tînăr, armăsar) TEGE(tăgi: negări) RO(rău) MONGOE(mangă: om încăpăţinat, ambiţios) AO(minune, uimire) I(i: a merge) ++++ . M(mato: conducător, părinte) ++ -C(cris: judecată)-X(geto)-X(gio: vioi)-  I(i: a merge) NO(uite!) DABO(cetate) SCITO RAG(a rage, a răcni) NAOKI(năuci: a înnebuni, a ului, a prosti) BEZOE(bîzoi: muscă mare, viespe) OM COA(coa: cată să, trebuie să) RAE(răi: a se înrăi, a duşmăni, a tînji) BOE(boi:  a murdări, a păcăli) IERO(iereu: preot) SO(aşa, astfel, a ataca). IPEN(ipen: sănătos, tocmai) GOPOE(copoi: cîine de vînătoare) RIUMIONO I(i: a merge) GEO(giu: vioi, repede) POR(por: stog, căpiţă, şiră) GENA(gina: vină, răspundere) PATRIA E DABO RAZI(răzi: a se învecina). ANO(anul trecut) RUP(a rupe) ON(neam, clan, a se aduna) DIEO(sfînt) KUE(cui: beat mort, ţeapăn) DUSU(a duce) RAGIO (rage: a plînge, a urla) SOE(soi: neam, a murdări) ANGE(angel: înger). SOE(soi: jeg, murdărie) ZOISTE(zoişte: zoi multe) RO(rău) ISTRIO ON(on: neam, rude) TRAKIO SOE(soi: neam, a murdări). I(i: a merge) NAI(năi: corabie, naos) NOTA (nota: a înnopta, a naviga, a pluti) SOE(soi: neam, a dormi)  PIE(piu: preot, credin-cios) RUMIONU(român) NILOE(nilă: milă, a milui). PAR(par: a apăra) GIO(giu: viu, energic) POGON(pogon: pogoni: a alunga) DOE(a da) SCITO BOI(boi: chip, înşelăciune). ESO(a ieşi) GINOE(gini: a pîndi, a observa) PAZOE(păzie: piatră preţioasă) LOE(a lua) LINU(încet, pe îndelete). TRACO( traci) EDO(ede: a jude-ca, a şterge) AKNO(agnă: bucată de prescură din care se taie nafura pentru împăr-tăşanie) ON(on: rude, popor) NOLIO (nălăi: a năvăli) DABO GRONO SO. lll(Mîntuitorul) I(a merge) DUBLOZA (dublă: unitate de măsură de 10 litri, baniţă) MOLEIU(molîiu: bleg, liniştit). KOTO (a căuta) POLO (polei: fiinţe supranaturale din basme, zîne, îngeri) ADA(a aduce) NOUSE(nosa: haide! Hai!)  M.(mato: con-ducător) E.(ede: preot judecător) DAPISEU. ZURASIEO DO(a da) GROSI(groşi: monedă de aramă care a circulat în Ţările Române, Ungaria şi Polonia) AN(anul acesta) OC(oca: pricină, datorie; oga: a achita restul dintr-o datorie) KITO(chit: achitarea unei datorii) ARMOSO SKITO.

Zurasieo, rogu-te să te însoţeşti(să pleci) şi să tuni împotriva preotului necre-dincios care este o pleavă de cînepă ce a golit(distrus) îndelungata linişte a argelei (comunitatea religioasă) din cetatea sciţilor. Astfel neamul, ca nişte cai nărăvaşi s-a întărit(adunat) în jurul acestui om rău şi încăpăţinat mergînd să nege minunea cru-cii. Aşa, după vioaia judecată a credincioşilor geţi şi a conducătorului, uite trebuie să mergi în cetatea sciţilor şi să răcneşti împotriva bîzoaielor nebune care au fost înşelate de preot şi tînjesc să devină OM. Ca un cîine de vînătoare românesc, vei merge repede şi cu folos pentru că patria are mare răspundere faţă de cetatea veci-nă. Anul trecut, după ce s-au îmbătat cumplit, s-au rupt de neamul sfînt şi s-au dus să urle şi să-i murdărească pe îngeri. Jegul şi zoiştea au trecut Istru şi la neamul din Tracia care s-a murdărit rău. Să pluteşti cu corabia, să mergi la aceste neamuri şi să-i miluieşti cu preoţi români. Să aperi cu energie şi să alungi înşelăciunea de la sciţi. Ieşirea(plecarea) să fie văzută ca o piatră preţioasă luată şi cercetată cu grijă. Astfel să năvăleşti în cetatea Grono la neamul tracilor şi să-i judeci(ierţi) dîndu-le nafură. Înzecita linişte a Mîntuitorului mearge peste tot. Haide, caută făpturile de pe cer(zînele) şi adu-le! Dapiseu, conducător şi preot judecător. Dă groşii armatei scițolor să fim chit pentru datoria din anul acesta, Zurasieo!

 

T 61 turnatyă pe la anii 40     DITE(dite: zisa, judecata) GEMO(geme: a răsufla din greu, a fi plin de ură sau de tristeţe) TOE(toi: a certa) PETO(pită: slujbă, funcţie) SOCOTE POLCO  (polcu: unitate militară în Tările Române la sfîrşitul evului mediu) DABO(cetate) GETO. CEODO(ciudă, ură) A ZERFI(a jertfi) OGO(oco: neam, popor) IGE(ige: a înfrunta, a avea grijă) O APLO(apla: simplu, fără meşteşug) KAPO LO DIEO (sfînt) ZOE. OSOE(osoi: tare ca osul, a se osifica) ON(on: neam, familie, a locui) DO IREZO(irează: stîrpitură, aducător de rele) POPOE(popoi: mălai subţire copt în spuză, pîine mică de forma unei turtiţe) STO DABO(cetate) GETO TRASO (trasă: încă odată, lovitură) I(i: a goni, a merge) SOI(soi: murdărie). PENTO(penţi: pinteni) DE(a da) NOEO(înnoi) OI ON(on: a strînge) KAPO NODO(nodă: a înno-da) I(i: a merge, a goni) ZABELO. ON(on: neam, a aduna) KARLOTO(carliţă: co-vată, albie) ON(on: neam, popor) MONGA(mangă: om încăpăţinat) TO GETO SO INTEO(întîia: a da întîietate). – M(mato: conducător). E(ede: preot judecător). DAPISIO I(i: a merge) M(mato: conducător). E(ede: preot judecător). ZOIRA- SIEO – KOTO(cotă: a căuta, a cerceta) POLEO (Pălie: sărbătoare din preajma zilei de Sf. Ilie) ADA(a aduce) NEO(nouă) IT(iţi: a privi ceva) GII(vii) IR(ire: alifie, unsoare) +. TIPA(ţipa: a arunca, a fluiera) ROSEO(a se roade, a se uza) I(i: a aler-ga) GONI PE GISEO(gisa: a visa) OI GENO(gena: mic, slab). PILO(pilu: bici din piele, văcar, murdar). NITOE(nită: uite! iată!) ZOE OI CACO OI NATI(nat: ins; nate: femeie, raţă, naţi: bărbaţi).

Zisa(judecata) cetăţii geţilor este plină de durere şi te ceartă pe tine în slujbă să dai socoteală pentru polc. După capul(înţelepciunea) sincer al sfîntului Zoe ai jertfit oastea neamului cu o ciudă nemăsurată pentru care trebuie să răspunzi(să fii pedepsit). Cît timp vei sta în cetatea getă vei fi tras(lovit, tîrît) şi vei fi gonit cu murdărie şi îi vom da acestui aducător de rele, pîine subţire şi mică, tare ca osul. Zabelo, vei da pintenii cu care te-am înnoit(numit comandant) pe care ţi-i vom lega de cap să fii alergat. La sărbătorile neamului toţi geţii să aibă întîietate în faţa acestui om încăpăţinat. Conducători şi preoţi judecători Dapisio împreună cu Zoirasieo. Adusă nouă şi privită cu atenţie vie, a fost cercetată de sărbătoarea Pălii şi unsă cu semnul crucii(judecata sfîntă). Acest înfumurat a fost trintit şi tîrît apoi alergat şi gonit cu biciul pentru că este un nimic. Iată Zoe! acest nimic este ori caca ori maca(raţă).

 

T 62 turnată pe la anii 50  MATO BOERO BILTEO NI(priveşte!) OAK(oacă: spirit necurat care sperie copii) SOTIE(soţie) FO(fu) PERDUO(a pierde) TUE(tui: nebun, patimă). UNO (una) AO(durere, suferinţă) EDEO(ede: a ieşi, a muri, a se ridica) KUO OMO (oama: mamă, femeie) I(i: a merge, a goni) INDO(inde: unde. cînd) DU(a duce) REBEIO(rebela: a se răscula). NUA(no: ia!, iacă!) LO PUE(a pune) SO AGEIO (agie: conducerea unui ţinut sau oraş) ON(neam, a însoţi) SONTIO(şonta: a schilo-di, a tăia în bucăţi) UNI OCINO(ocină: a stăpînă; pământ moştenit, moşie părin-tească). RODINO(rodină: neam, familie) AE CILEAR(chelar: pivniţă, beci; chiler: cameră mică folosită drept cămară sau locuinţă) KILO(chilă: unitate de măsură pentru cereale de 430 sau 680 litri, impozit pe cereale, surpătură, om de nimica, prăpădit, sărman) RO(rău) DABIO(cetate). SOIE(soi: neam, caracter, jeg, a murdă-ri, a dormi) E GIEO(giu: viu, vioi) PRINO(prenoi: a înnoi, a relua, a face să fie ast-fel cum a fost) LUE(a lua) BETOE(beţie) MURSA(mursă: băutură fermentată din apă cu miere) BOIE(chip, înfăţişare) SATRE(şatră: neam, clan) IO POE(pleavă de cînepă). STOE(a sta) DABO(cetate) GETO RE(rea) KAONE(caune: ocne, tem-niţe) MANDUA(manduc: a orienta, a conduce) SIE(sii: a fi, a se sfii) SOARI DO(a da) COSOE(cosoi: parte a carului, şiret). ON(neam, a aduna, a locui, a însoţi) SONTE(şonta: a schilodi) RO(rău) SOE(soi: neam, fel, jeg, a murdări, a dormi) PLENOE(plenui: a jefui, a prăda) EDO(ede: a ieşi, a provoca, a da o lovitură) EGE(eg: a stăvili, a strînge într-o legătură, a cerceta). STO(a sta) IO AUROA (aorea: uneori, cîteodată; auros: auriu, luminos)   ON!(on: neam, a aduna, a locui, a însoţi) UE(uliu) RE(rău) BATOE(a bate) POE(poi: pleavă de cînepă) GENEO (gena: mic, slab). GAREO(gară: clevetire, calomnie, mulţime zgomotoasă) [UN!   !IU SOA IPUN(ipui: a se înfrăţi , a înnoi) SO ESE(a ieşi) IO NOE(nume, noi: a înnoi, apă neîncepută pentru descîntece, a tăcea chitic, a se îmbolnăvi) AKUE! (acuşi: imediat)  !OTE STOE(a sta) PIEO(preot, credincios) DUR(tare) GIEO(giu: viu, vioi) AGI (N)KUE(acina: a-şi găsi refugiul, a se adăposti) UNO!   !POE(poi: pleavă de cînepă) STOE(a sta) A LOIU(a lua) E ARMO(armă, încheietura braţului, coapsă) I? ON(neam, a aduna, a locui, a însoţi sau ION) MO!        !NOI(noi: a înnoi, apă neîncepută pentru descîntece, a tăcea chitic, a se îmbolnăvi), noi) TRASO(trasă: încă odată, a lovi, a obliga) MAIRO(maier: mic agricultor din jurul oraşelor) BIRO(bir: impozit, taxe, nenorocire) N!  !S?RUNIN(nin: ia!, uite!; nina: nani) ON(neam, a aduna, a însoţi) IO SOLIE!  !UTE SONIO(a se sminti) SOI(soi: neam, fel, jeg, a murdări, a dormi sau OSOI: tare ca osul, puternic) OA(uimire) N! !ISIO(a ieşi?) SILUIE(silui: a obliga, a dispreţui) DAPIESO] Textul din paranteza dreaptă nu a fost desluşit pentru că imaginea are lipsă pe laterale cîte o literă la ultimele 6 rînduri de jos. Textul cu alfabet religios nu a fost desluşit.

Priveşte cum o nălucă a speriat soţia conducătorului boero Bilteo fiind cuprinsă de nebunie şi pierdută. Cînd eu am gonit împotriva răsculaţilor, o suferinţă a dus-o la moarte ca pe orice femeie. Astfel conducerea m-a însoţit la război pentru că răscu-laţii au pus stăpînire pe moşia strămoşească. Acest neam de oameni de nimic ce lo-cuieşte în căsuţe mici, a făcut rău mare cetăţii. Murdari şi vioi(gălăgioşi) şi-au reluat năravul beţiei cu mursă. Chipul neamului meu era murdărit de această pleavă de cînepă. Cetatea geţilor a cerut să fie conduşi şi să stea la ocnă rea(grea) iar soare să le fie dat cît un şnur. M-am războit cu acest neam rău şi murdar care prăda dar i-am dat o lovitură şi l-am stăvilit. Eu stau acum fericit. Ne-am adunat ca nişte uli şi am bătut rău mica şi gălăgioasa pleavă de cînepă. […]

 

T 63 turnată pe la anii 65  N.(nobalo: conducătorul neamului, primul nobil) M.(mato: ocrotitor) DAGE (dage: adunare) BALO(bală: neam străbun) DU(a duce) AN LARMA (larmă, zgo-mot) OLORI(olore: a adia uşor, neregulat, vînt uşor) GEIO(cei: a ţine la dreapta) EMA(ima: a murdări) NOBALI BOENGEIO(boiangii, vopsitori). DAGIE(dage: adunare ) OSIE(osi: a se întări ca osul, cu putere) ON(on: neam, a strînge, a însoţi) SOTI(soţi, însoţitori) GEIO(cei: a ţine dreaptă)  STI(a şti) DO(a da) ARSE – M(mato: conducător) – BOIRE(vopsire) RODU(rod: rezultat, muncă, folos) AE ZAIO(zai: apă cu gheaţă care se scurge primăvara pe rîurile de munte revărsate) GEOSO(jos) SE SOEZ(soiuz: bucăţică de piele cu care se repară încălţămintea, adăugire) FEM(a face). SURLA(instrument de suflat, rîtul porcului) RILO(rîlă: minciună) ROGEA(a ruga) GIGE(gigea: frumos) TUNDO(a alunga, a pleca) DU(a duce) IGE(ige: ochi, a privi, a înfrunta, a judeca) IO RIOMUNO (româ-nul) ENIO CAMO(caime: notă, scrisoare oficială) SOPIO. SAR(vas de bucătărie) SEGO(sigă: substanţă minerală roşie folosită pentru vopsit) OPRO(a opri, a pune la popreală) – M(mato: conducător) - DAGE(dage: adunare) BALO (bală: fiară, strămoş totemic) POR(por: grămadă de fîn, stog) GEZUN DO(a da, a duce). KIEDER(cheder: pagu-bă) MEGAO(megal: foarte mare) SEGELO (sigila: a închide, a pune sigiliu pe ce-va pentru atestare) LOE GUNI(gunni: cuptor). DO(a da) O PARGEO(părgan: pîn-ză subţire şi fină) EN(in) SINO(sini: a vop-si în albastru) ARMOSOA. AGEO (agie: conducerea unei unităţi administrative, poliţie) SOI(soi: a murdări, jeg) ZOME(zamă: suc pentru vopsea) OPOZI(opozi: a opune). ESO(a ieşi) STRAGOE (a striga, strigătură) LOSEO(a lăsa) PURGENDU (a purcede) SARMISETUZO. AMIG(amic: prieten) LOTE(lude: nebun, zălud) LO DAGE IO GIILI(ghili: a înăl-bi o pînză prin înmuiere în apă şi expunere repetată la soare) ARGI(argea: război de ţesut) INA(ină: fibră) UM(um: femeie pricepută, plină de dibăcie) FOFEAZOE (fofează: tălpile războiului de ţesut) ++ TALI(tali: plecăciune, închinări) PIKONI (picni: a atinge, a urmări) SIBIO ONSO(uns, ales) BABE LO IEO(a lua).  GEZI-NO, GAIESIO TALI(plecăciune) SARMISETUZO.  M – U – E – G – M(mue: gură; G(Gezuno): M(mato: conducător)  DOSE(a ascunde) ROK(roc: palton scurt care se purta la ţară) – BOI(a vopsi) GEROMEO(geremea: amendă, lucru de proas- tă calitate)  DAGE(adunare) BALO(neam străbun).

Nobilul conducător al adunării neamului a dus la lucru anul trecut cu multă larmă(zgomot) nobililor boiangii dar ei au feştelit-o peste tot. Conducătorul puternicei adunări i-a strîns pe toţi soţii care ştiau că rodul vopsirii(pînza) a fost dată cu arsuri iar de sus pînă jos erau făcute numai pete. Pentru că minciuna a fost cîntată frumos şi cu rugăminţi, eu românul Enio, la scrisoarea oficială a Sopiei, am pornit să o duc pentru verificare(înfruntare). Vasul cu sigă(vopsea roşie) oprit(pus la adăpost) sub un stog de fîn, mi-a fost dat mie de către Gezino, conducătorul adunării neamului. Pentru marea pierdere pricinuită, eu le-am închis cuptorul. Le-am cerut să dea înapoi pînza fină şi subţire din in vopsită în albastru pentru armată. Poliţia a fost murdărită cu vopsea de cei ce s-au opus şi au ieşit strigînd să fie lăsaţi să meargă la Sarmisetuzo. Pe aceşti prieteni nebuni eu i-am adunat şi i-am pus să albească pînza de in vopsită cu pete şi făcută de femeile pricepute la războiul de ţesut. După sfinte închinări, babele au ales să ia şi să urmărească lucrarea la Sibio. Gezino şi Gaiseio plecăciuni din Sarmisetuzo. Judecată cu gura conducătorului Gezino: Pentru că au dosit haine vopsite să fie amendaţi de adunarea neamului.

 

T 64 turnată în anii 77-85    SARGEDAB  (porunca nobilei cetăţi - chemare la oaste) DITE(zisa) GE (ge: nobil) NOSTEO DAGEO(dage: adunare). SOTO(soţii) BALO(bală: fiară, strămoş totemic, steagul geţilor) DIEGEO PRINDE(a lua la armată) ROTO(roată, adunare) GEO(giu: viu, energic) ONSO(unse, fericite, binecuvîntate) LETOLE (leţele: lemne subţiri cioplite şi folosite la construirea caselor din lemn sau a gardu- rilor, aşezare) RUMUNO(PYMYNO: române). SOT(soţ, tovarăş) DO-MI(dă-mi) GIO(giu: vioi, energic) COSE(case) DOSOS(dusăşi) ARMOSA(armata) STO(a sta) PI TODI(tăţi: toate, toţi) ON(on: popor, familie, a strînge). CERE SODE(şade) SINOTU(sinetu, sinodu: adunare bisericească) GEO(giu: vioi, ardoare) PRIGI (pri-veghi) LONO(lună). EA SON(son: modestie, simplitate) DIO(sfînt) SOPIO SIE (sii: a se sfii) SERO(seară, pe înserat) TATO(taţii, părinţii) PIO(credincios, pios, preot) A GENO(gini: a urmări) POSER(pozor: atenţie, respect) A NOSTIO (noas-tră) DAGEO(adunare). TRASO(turnată)  + PETOSIO.

Porunca nobilei cetăţi – chemarea la oaste.  Zisa(judecata) nobilei noastre adunări. Diegeo şi însoţitorii steagurilor de luptă să meargă în binecuvîntatele aşezări ale românilor şi să facă o vie adunare a locuitorilor pentru a lua(prinde) la oaste. Fiecare casă şi familie să dea un soţ(luptător) vrednic şi să se ducă la armata care are nevoie de toţi luptătorii. Să cerem ca la ivirea lunii, sinodul să se aşeze repede pentru priveghi. Seara, armata va fi dusă cu simplitate şi sfială pentru închinare sfîntului Sopio şi marilor preoţi care urmăresc cu atenţie adunarea noastră. Trasă (turnată) de credinciosul Petosio

 

T 65 turnată pe la anii 85   DACO ARMOSA SONTA(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) ROMUNO (români) DUSA GEOSIO(jos, sud) SIO(sii: a fi) ROTOI(rotoi: roată mare, a se aduna) PANO(păna: a înlocui) FACIO(a face). AUDEO I(i: a merge) KOSO(coş: tabără militară) A BIR(obligaţie) SA. SOIMOI(şoime: şoimane, iele, şoimăriţe) IR (ire: alifie) TASO(tasă: cană) GILA(gilăi:a urmări, a rîvni) AKO SAGEO(şagă: glumă) BORISA(borese: neveste) E AGERA CASE ROCO(roc: haină scurtă ce se poartă la ţară) DACO ARMOSA(armata). LU DEO(a da) IU(Mîntuitorul) APARO SE KAPO DAGE(dage: adunare) BIALO(bală: fiară, neam, străbun totemic) SO SINTO(sîntă: sfîntă, a sfinţi, Dumnezeu) NOBALO(nobili).

Românii să se ducă jos(sud) şi să se adune pentru a înlocui armata adunării(dacă) care face război. Să audă şi să meargă în tabăra militară fiecare cu obligaţiile sale. Doftoroaiele să pregătească multe căni cu alifie iar în case, glumeţele şi agerele neveste să urmărească cu rîvnă acul prin hainele ce le coase pentru armata dacă. Înainte de a pleca la război, capul adunării neamului împreună cu nobilii s-au închinat din veneraţie în faţa lui Dumnezeu/Creatorului şi Mîntuitorului.

 

T 66 turnată în anii 85-86   SOBIO – DU(a duce) – PAGIO(pacea) – A(amen: linişte, bunăstare, necaz)  ON(on: neam, a însoţi) PERO(peri: a muri, a dispărea) SIEA(sia: comandă care se dă unei bărci pentru a merge înapoi) RIOMUON(românesc) ODIU(odiu: scîrbă, ură) MATEO. DAGIO(dage: adunare) EGE(ege: a spune, a cerceta) STOE(a sta) ATE(aţe: fire, legături) RO(rău) DU(a duce) A BENDOSE(bindisi: a-i păsa, a se sinchisi) DOE(a da) SUNO(sună: murmur, răsunet, vîlvă) ON(on: neam, a locui) SOI(soi: a dormi, a murdări) IBO(iboste: iubire; iub: iubire). FAPTO(loc, fapte) EDIE(ede: a judeca, a provoca) SO APLO(aplă: simplu, fără meşteşug) DE(a da) ROGIA(a ruga) GOE SAR(salt, alergătură) FITE(fiţe: nazuri, mofturi, şmecherii) ZEO(a zice). ZABELIO DEO(sfînt) ESEA(a ieşi) SOKUE(socuti: a pica în socuti: a se sminti, socie: teren acoperit cu soc) STOI(a sta) I(i: a merge, a alerga) AGE (agie: conducere, putere) OSIE(puternică) LESO(a lăsa) DOMUI(dumăi: a discu-ta). GEOKUE(giuca: a juca ) IGE(ige: ochi, a înţelege, a avea grijă) GOMU (gomon: adunare, sfat). TOE(toi: încăierare, luptă) IOB(iub: dragoste, iubire) FUSKO DESI(a înghesui, a îndesa) NO(nu, uite!) LO GERIN(girin: a tîrî pe pă-mânt, credincios) GOLU(sărac, dezmoştenit) DIEGIO – I(i: a merge) ON(on: neam, rude, a aduna) PERO(peri: a muri, a dispărea). SIA (sia: comandă care se bărcii pentru a merge înapoi) ORI OMU. NO(nu, priveşte!) SOSE(a sosi) TO ISOB(isop: plantă folosită ca medicament sau la spălarea petelor) DO(a da) SO ASUDO(a asuda, a transpira). II+++++(Mîntuitorul în adevărata credinţă): I(i: a merge) OBOL(contribuţie modestă) IO POE(poi: pleavă de cînepă) GRONI(gromi: slujbaş tînăr). I(i: a merge) II(Mîntuitorul) SEO (sii: a se sfii) ON(on: neam, a însoţi, a locui) TURNI(a înturna, a reveni) SO ARMOSO(armata) SEDU(şedă: în subordine). LO TALI(tali: plecăciune) PIKO (pica: a se aşeza, a veni) RIOMUNO DES(îndesat, adesea) DEO(a da) TEROS (teros: burtos, umflat) SIND(sindie: is-pravnic) PRIO(prii: a-i fi cuiva binevoitor, binefacere) PARGIO(parcea: bucată mică din ceva, legătură) PROE(prie: ajutor, bunăvoinţă) NOBALIO DAGIO(dage: adunare). TRASO(încă odată, lovitură) ON(on: neam, a însoţi, a locui) ANGEO (angel: înger) MAERO(maier: mică gospodărie la margine de oraş, fermier) BIRO (bir: impozit, nenorocire) DU(a duce) SARMISETUZO.  IO.G. + - II – M- + ..R+O ..G.G.I.R.L.O.P.G.M. Textul de jos(trei rînduri stînga şi dreapta imagine) scris cu litere mici nu a fost desluşit.

Sobio du pacea. Amin
Neamul românilor a căzut în luptă iar cei ce s-au întors sînt plini de ură împotriva lui Matei. Adunarea a stat şi a cercetat unde duc legăturile rele, i-a păsat pentru că a dat vîlvă în neam(locuitori) şi le-a murdărit iubirea(încrederea). Faptele date spre judecare sînt aşa de simple încît Goe trebuie să alerge să-şi zică rugăciunea(iertarea). Sfîntul Zabelio a spus: să iasă din sminteală, să alerge la conducere şi să stea cu putere pentru a fi lăsat să-şi spună păsul. Adunarea va înţelege situaţia. În lupta cu Fusco, cînd săracul Diegeo a fost înghesuit(încercuit), credinciosul lui nu se mai vedea. Neamul a mers la moarte. Ori te întorci înapoi(părăseşti lupta) ori eşti Om. Cît despre isop, nimeni nu a sosit să le dea cînd erau atît de obosiţi. Sfîntul Mîntuitor în adevărata credinţă m-a pus pe mine umilul să alerg împreună cu tinerii slujbaşi pentru a aduna obolul de răscumpărare. Cu sfială neamul a mers la Mîntuitor (s-a rugat) pentru a reveni astfel în corpul armatei. Pentru salvarea lor, au venit cu plecăciuni românii iar un ispravnic burtos şi îndesat a dat spre priinţă, o legătură(parte din bani) pentru ajutorul nobililor adunării. Încă odată îngerii i-au călăuzit pe micii gospodari să adune birul şi să-l ducă la Sarmisetuzo. Eu credinciosul G. în Mîntuitor împreună cu credinciosul M.(mato: conducător?)…

 

T 67 turnată în anii 89-90   DAGI(dage: adunare) BALO(neam străbun) ON(on: neam, a locui) SOTI (soţi; a se însoţi) GEO(giu: viu, vioi) DUMAE(dumăi: a discuta) ROBIRO(captivitate, robie) DAGIO(dage: adunare) AI ROZA(trandafir, roşu deschis) NIO POE (poi: pleavă de cînepă) NOBALIEO(nobilii) ZEBE(zeberi: a sechestra, a confisca). LATO(lată: mare, întins) REIU(rău) DAGIEO(adunare) KUE(cui: ţeapăn, nemişcat) KORO(coroi: a bolborosi) LEO SAMITOE(samite: pesemne). AZO(az: eu) LUE(a lua) DEO(sfînt) ZABELO PU(pu: a striga, a chema) DO(a da, a duce) ON(on: neam, rude, a locui) SENT(sînt: sfînt, Dumnezeu) BEI(a bea) RODIE (rodie: creaţie, întemeiere, neam, familie) LO SAR(sar: vas de bucătărie) SEGE (săget: sărman, sărac, copil fără părinţi). IO – G(Gezino) DIE(die: a spune) SIO (sii: a fi) BIE(bîie: pericol, nenorocire) SINO(sinie: tavă mare de metal folosită pentru copt plăcinte, masă joasă rotundă cu trei picioare) ARE(ar-e: a lăuda) SANDO PANTELO RUMUNO(românul). SOLIE(sol, mesager). MATO(conducător) DAGIO(adunare) A LOE(a lua) ED(ed: a declara, a judeca) SOALGE(soage: a se frămînta) RO(ra, re: rău) ROTO(răţoi: a certa, a batjocori)  PANO(păna: a înlocui, a schimba) FUSCO. KOTO(cotă: a cerceta) POLO(polei: fiinţe supranaturale din basme) BOI(chip, imagine, statură) CERO(ceru) KOA(coa: trebuie să, caută să). ION SO ENEO RISE(rîsui: a viola o femeie) RIO(rîu) - + -  SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru rufe de corp, basma de culoare închisă) LOE(a lua). E(e-de: sanctuarul unde se judecă). M(mato: conducător). D(dabo: cetate). E(ede: a judeca, a declara) KIRI(cheri: a pieri). TALI(plecăciuni) PICO(pică: stropi, a se nimeri) SARMISETUZO E(ede: preotul judecător). M(mato: conducător).

Adunarea neamului a strîns locuitorii să se însoţească la discuţii vii despre robia florii nobilimii noastre care acum este ţinută închisă ca o pleavă de cînepă. Marea durere a înţepenit adunarea şi pesemne abia bolboroseau între ei. Eu îl chem pe sfîntul Zabelo să mă ia pentru că a dat neamului ales(sfînt) de Dumnezeu să-şi bea existenţa viitoare cu vasul sărăciei(copilului fără părinţi). Eu Gezino spun că nenorocirea ne-a fost adusă pe tavă de lăudărosul român Sando Pantelo. După o frămînatare grea, conducătorul adunării a luat decizia să înlocuiască solia trimisă care a fost batjocorită de Fusco(Fuscus). Trebuie să cercetăm chipul îngerilor care aleargă pe cer. Ion şi Eneo au siluit(violat) o călugăriţă la rîu şi i-au luat hainele. Preotul judecător şi conducătorul cetăţii i-au judecat şi condamnat la moarte. Multe plecăciuni din Sarmisetuzo Preot judecător, Conducătorul.

 

T 68 turnată în anul 90     MATO(conducătorul) DAGE(dage: adunare) BALO(bală: neam străbun) SO ON(on: a lega, rude, a locui, a strînge) TURNO(a întoarce, a înturna) DESI (des, mereu, mult) NO(nu) PANTELO RUOMUNO(românul) SO MIZERA(mize- ra: a trăi în mizerie) TO ONANG(onanie: om slut, rău, pocitanie) BOLO(boli: a zăcea bolnav timp îndelungat) KOPO(copă: cană de l litru, ulcior, toc înalt de ciz-mă, fund de pălărie) NOA(noi) IO. DIBO(diba: butuc, obezi, instrument de ţinut prins de gît, mîini sau picioare un vinovat) ALO PAITE(paiţe: haină cu care se îm-bracă minerii) DA TAO(tău: iezer, baltă, prăpastie) NA(a da, a privi) SOGI (sogi: a rupe aluatul în bucăţi pentru pregătirea pîinii) A TOI(toi: ceartă, luptă, a mustra, a calma) SE. IO ON(on: a strînge, rude) TI(ti: a înfrunta, a lega braţele) AG(ag: loc, parte, a aranja) FOMA(a răbda foamea) TRUP FIO(fie) MUTRA (mutră: cap, su-părare, obrăznicie, aroganţă) LO ZODI(zodie). ON(on: rude, a strînge) KOSO (co-soi: cureluşe din nuiele de salcie cu care se leagă cercurele pentru buţi, şiret, cure-le) MERO(mere: a merge) ON(on: a locui, rude, a se însoţi) APO(apă) FIEROM (fieros: sălbatic, cumplit) ZAMOLXIU. AG(ag: a pune la punct, a face) SIME (simie: maimuţă) SOMA(sama: socoteală, bir în bani) REGO(regea: rugăminte, sprijin) ZABELO OG(og: ochi, a vedea) PATO(pată) MALO(mălos: mîndru; ma-la: a netezi) ARMOSO + D(dage). +  DUE(a duce). ZI(a spune) OMO(oamă: ma-mă, femeie) SARMISETUZO NOBALO ATO(aţi: cai buni de călărit) MATO (conducător) DAGEO(adunare) BALO(neam străbun) TRASO (trasă: a repeta, a se întoarce la început). KOTO(cotă: a cerceta) POLO(polei: fiinţe imaginare din bas-me) BOI(imagine, chip, înfăţişare) CERO(ceru). G.(geto) B.(balo) M.(mato) D. (dabo). ON(on: a strînge) MAU(gură, a închide gura cuiva) AMEN(amin: sfîrşit, nenorocire) EGA(e-gi-a: mireasă) A FOC RO(rău) TALPIKO(tălpigi: şosete scurte pentru femei care acoperă numai laba piciorului, tălpi de lemn prinse cu cureluşe).

După întoarcerea românului Pantelo, nu a trecut mult şi eu, conducătorul adunării neamului l-am legat şi am trimis această pocitanie să zacă în mizerie fără băutură, haine şi încălţăminte noi. L-am pus în obezi şi i-am dat haina de condamnat, l-am pus să privească prăpastia în care se va rostogoli ca un şuvoi. Eu i-am legat rudele pe loc, astfel ca trupul să  le fie chinuit de foame iar obrăznicia lor să fie lăsată în voia sorţii. I-am adunat grămadă şi i-am pus să se însoţească cu apa fioroasă a lui Zamolxiu. Această maimuţă şi-a făcut socotelile şi a cerut iertarea lui Zabelo pentru ca pata ce se vede pe frumoasa armată a sfintei adunări, să fie ştearsă. Zi! sfîntă mamă Sarmisetuzo, conducătorul adunării neamului împreună cu nobilii se pot în-toarce călare la tine? Încă odată să fie cercetate chipurile îngerilor de pe cer. Conducătorul adunării neamului strămoşesc şi a cetăţii geţilor spune să strîngem din dinţi pentru mireasa nenorocită altfel va fi foc mare(rău) la tălpici.

 

T 69 turnată în anul 90   DAGI(dage: adunare) BALO(bală: fiară, strămoş totemic, steagul geţilor) DII(dii: a se sfătui, a socoti) GEREN(geremea: amendă, lucru de clacă) GEA CE FUSKO GERUTO(cerute). DAGI BALO SIO(sîi: a se sfii) ROME TOSO(tosăni: a înghesui, a apăsa) DIE(die: întîmplare) SOAGE(soage: a rupe dintr-o bucată de aluat şi a da forma pîinii, a frămînta) AOSO(a auzi) PAGEO. DIE(die: a sfătui, în-tîmpalre, a conduce la judecată) SIGE(sigă: vopsea roşie obţinută din minerale)  GOI CAPO RUMU(N) AOSO(a auzi) KANO(căni: a boi vitele în frunte pentru a fi deosebite de cele străine) SKARO(scări: a vopsi în degradeu) TUTA(tută: prost, rău, a alunga) SO DAGEO(dage: adunare) TRESET(treclet: blestemat).

Adunarea neamului a judecat(socotit) poverile pe care Fusco le-a cerut. Adunarea neamului se teme de apăsarea Romei şi frămîntă întîmplarea cum să se auză pacea. Dacă judecata nu este bună, atunci românii cu capetele goale(descoperite; poporul) să audă(auză), să ne cănească cu boia roşie scărindu-ne şi astfel să ne alunge ca pe o adunare blestemată.

 

T 70 turnată în anul 90 DITE(zisa, judecata) GE(ge: nobil) NOSTEO DAGEO(dage: adunare). TO-GEO(tocăi: a vorbi vrute şi nevrute) RUMUNU(români) SO STOP(a opri). TO AGIE(agie: conducerea unui ţinut, putere) ON(on: familie, neam) POSERE(po-zor: atenţie, respect) A NOSTEO DAGEO(dage: adunare) SO(so: a trimite repede, a satisface) ROME SO AOSO(a se auzi) SARMISETUZO. SOCOTO(a socoti, a aprecia) POLO(polei: fiinţe supranaturale din basme) BOI(chip, făptură) CIRO (ceru) SOLI SI TODE(toţi) FIO(a fi) PAGIE(pace). ODIU(odie: ura, scîrba) FISE UN BISICO ADES DIIO(sfînt) ZABELO. TRASO DIE(sfînt) GITII ILIAR (illar: aruncarea suliţei, a străpunge) CUI GETI IA(uite! atenţie!) ZUROBADO.

Zisa(judecata) nobilei noastre adunări. Neîncrederea românilor să se oprească. Fiecare familie are datoria de a avea încredere în adunarea noastră care vrea să trimită la Roma o delegaţie să se audă şi glasul Sarmisetuzei. Să cerceteze solii, chipul îngerilor de pe cer astfel ca pentru toţi să fie pace. Ura este ca o pisică cum spune adesea sfîntul Zabelo. Trasă(turnată) în Sfînta Geţie(Gitii) şi gravată cu cui(dalta) cu atenţie de getul Zurobado.

Medalion realizat de uzurpatorul Pantelo cînd Diogio se afla la romani în Panonia pentru a încheia pace la anul 89.  Stînga  M(mato) D(dage: adunare) B(balo: neam străbun) S(Sarmisetuzo) G(geto);  Dreapta  TAPO(tapă: tăietură, crestătură pentru a îmbina două lemne) PANTELO + ST(Sarmisetuzo) DABO(cetate) GET(geto).
Stînga    Conducătorul adunării neamului get din Sarmisetuzo.    Dreapta    Incizată de Pantelo în Sarmisetuzo, sfînta cetate a geţilor.

 

T 71 turnată în anul 90     DAGI(dage: adunare) BALO(bală: fiară, strămoş totemic) GE(ge: nobil, cinstit) IO ON(on: neam, a strînge, a aduna) TUR(cerc, raită) NIO DU(a duce) CAE(căi: a se plînge, a necăji) TOBE DOE(a da) ZABIELIEO. EDO(ede: a spune, a provoca) DAS(tas: tipsie, taler de cîntar) ZOOE(zoaie: spălătură de vase, apă murdară) SAGA(şagă: glumă, poveste). NO SARGE(sarghie: pînză rară de sac folosită la împachetat sau ca ştergar de picioare) GIOSO(jos) TIGIO(tigi: a coase marginile unei ţesături care se destramă) DOE(a da) PANTELO GOIE RUMUNO (românul). SO PRISO(a prinde) EI(a lua) SESIA(sesie: parte de teren dintr-o moşie pe care o putea transmite ţăranul; moşie) OLOE(ulei, a unge cu ulei, a străluci ca uleiul) GETO SARMISETUZO. SOE(soi: jeg, murdărie, a dormi) TESO(teşe: vite cu coarnele îndoite înapoi) MITO(miţe: lînă scurtă tunsă întîia oară de pe miel) KAPEO(cap) POE(poi: pleavă de cînepă) STO(a sta) DAGE(dage: adunare) IO. GOE CHIERI(a pieri, a agoniza) GOE(goi: săraci) TE ZOE(zoi: spălătură de vase, apă murdară) GIO(giu: viu) FOSE(fu-se) LOE(a lua) I(i: a goni) TRASO(trasă: încă odată) NOEU. KOTO(cotă: a căuta) POLO(polei: îngeri) BOIGIE(buicie: a fi arogant) ROG DIEGIO. BISI(a bîzîi: a plînge, a sîcîi) NO ++++ (sfînt) DAGI.

Eu am strîns în jurul nostru nobila adunare a neamului străbun ca să ducă cu tobe plîngerea şi să o dea lui Zabelio. El va cîntări şi va judeca murdara poveste. Pînza netigită(gogomănia) pentru şters picioarele ne-a dat-o românului Pantelo Goie. Să fie prins la moşia lui să-l luaţi şi să-l aduceţi la strălucita Sarmisetuzo a geţilor. Vita murdară din el, cu coarnele îndoite înapoi să-şi pună pe cap miţe de oaie cît eu voi sta în fruntea adunării. După noua trasă(judecată) vei fi luat şi gonit Goe şi vei pieri sărac pentru că eşti un gunoi viu. Cercetează îngerii, renunţă la jumătate din îngînfarea ta şi roagă-l(cere-i îndurare lui) pe Diegio. Să nu-i mai bîzîi(sîcîi) pe dreptcredincioşii adunării(preoţii judecători)!

 

T 72 turnată în anul 102     DURO ADE(haide! să mergem) USORA(uşura; a scăpa, a elibera) SILEO (silă: supărare, constrîngere) DABO(cetate) GETO ERI(ieri) GERIEO(geri: a adulmeca, a înţelege) DU(a duce) MATO(conducător) +++. I(i: a goni) RUPEIO (rupe: a împrăştia, a frînge, a distruge) ON(on: neam, locuitori) SARMISETUZO. SIA(sia: comandă care se dă ambarcaţiunilor pentru a merge înapoi) UDITO(hudiţă: drum îngust în sat, fundătură, impas) NUBI(cavaleria romană era formată din nubieni şi după primul război, au rămas să supravegheze Sarmisetuza) DAEO(a da) ON (on: neam, a strînge) TALUE(tîlui: a se întîlni) FI(a fi) GEIO(giu: vioi, plin de energie). MEGAE(mega: foarte mare) SO DURO UNSEI(unsuri: a unge, a umple) FO(a fi) TRUPEU(trupa: a se uni, oaste) DAEO(a da) ON(on: neam, a aduna) SOLORIO(soldă). GEIO(giu: vioi, plin de energie) E LIEO(lie: minune, încîntare) MARO(mare) FERO(feri: a păzi) ARMOSO(armata) E PRINOE (prenoi: a înnoi, a face din nou să fie cum a fost). UIE(uie: uliu) GEO(giu: viu, vioi) DU(a duce) DIEGEO PARORE(părere, gînd) KAUE(căui: strigăt de nebun) GEO(giu: viu, vioi) SOE(soi: neam, fel) PRENO(prenoi: a înnoi, a face din nou să fie cum a fost) TURIMIEO(turme) LUE(a lua). BENI(bine) DO(a da) MAERO(maier: mic agri-cultor de la marginea oraşului) BIRO(bir: împozit, taxe). DUE( a duce) KOTO (cotă: a căuta, a cerceta) POLO(polei: înger) EG (eg: a îngrămădi laolaltă) I(i: a merge, a goni) GERI (geri: a închide gura cuiva) LO ROE(roi: pui de căprioară, a pleca) DABO(cetate) GETO. TRASO(trasă: încă odată, lovitură) ON(on: neam, locuitori) SARMISETUZO. BASELEO ADE (haide!) USO(uşui: a ieşi) DURO TRASOE(trasă: a scrie, a obliga) DUE(a duce). LO KOTO(cotă: a căuta, a cerceta) POLO(polei: fiinţe supranaturale din basme) BOI(boiu: chip) CERO(ceru) LO PANTE (panţe: haine uzate cu care se îmbracă minerii) DA(a da) TOLOE(ţoli: a se îmbrăca deosebit). BIRI(bir: impozit, nenorocire) KOGI (gogi: a curăţa, a boli) LEO (leu) DU(a duce) ED(ed:  a da o lovitură, a cobori) MATIO.

Ieri conducătorul şi clerul(preoţii judecători) i-au cerut lui Duro să iasă din cetatea încercuită a geţilor şi să se ducă pentru a o elibera. Să alerge cu mare grabă altfel neamul Sarmisetuzei va fi împrăştiat(distrus). La întoarcerea din acest drum, să dea pe la neamul nubienilor să se întîlnească dar să fie plin de vioiciune(putere de convingere). Astfel Duro să ungă cu soldă foarte mare trupa care este adunată. Ar fi o mare minune vie ce ar păzi armata care trebuie să se refacă aşa cum a fost. Gîndul lui Diegeo să zboare ca uliu, să fie dus repede ca un strigăt de disperare la cei cu suflet(caracter) viu să refacă turmele luate(jefuite). Micii agricultori să-şi dea cinstit impozitele. Du-te şi cercetează îngerii(zînele) îngrămădiţi laolaltă dacă vor goni şi vor închide gura puiului lor de căprioară din cetatea geţilor. Locuitorii Sarmisetuzei au fost iarăşi loviţi. Basileul Duro să iasă şi să ducă această scriere. Să cerceteze chipurile îngerilor din ceruri dacă sînt îmbrăcate cu haine uzate sau haine de sărbătoare. Să ne curăţăm de nenorociri ca nişte lei şi să ne ducem cu Matei pentru a da încă o lovitură.

 

T 73 turnată în anul 105   DUCE TERO(tira: a trage cu săgeţi) ON(on: neam) MEZIO ENEIO AIO NOSTRI DABI(cetate) AT(at: a se opune) NILO(milă) ONSO (unse: neam liber, ales de Dumnezeu) LETOLE(leţele: şipci de lemn folosite la construirea caselor de lemn şi a gardurilor) RUMUN(român) SORA(sora) DA. I(i: a merge) COSEN DONE ON(on: neam, a însoţi) CERI SO SEFON(sefer: expediţie militară) TIO (cuvînt cu care se alungă animalele) DIA(die: cuvînt folosit pentru a îndemna caii la mers) GRPU NOBALI SA NOSTIO DABIIA SO DEO(a da) SONTIO(şonta:  a schilodi) SE ROTA(a aduna) GORIO(gurea: a se căţăra) ON(on: neam, a însoţi) A SOTO(soţi) ZIO(zi) ENIO. LAM(lam: îngerul păzitor) FALOSOTI IO ENO SENIC(senic: ţesătură de cînepă pentru lenjerie de corp sau feţe de masă) LO. TRASO(turnată) BASILIEU DURO ESE(a ieşi) RIO(rîu) DABO(cetate) SETUSO (principală). ROME TEMO(teamă) LUEIO(a lua, a cuceri) MAIRE(mare) BIRIO( nenorocire) CAPO(capu) ON (on: popor, a locui, neam) SARMISETUZO.

Du-te ca o săgeată la neamul lui Eneia din Mezia. Ai noştri apărători ai cetăţii şi locuitorii liberi din aşezările române cer să-i daţi sprijinul şi mila neamurilor dace surori, lui Cosen, să se însoţească cu cei strînşi şi astfel să facă expediţie militară. Ca nişte cai alergaţi, grupul de nobili din cetatea noastră se adună, coboară să îi hărţuiască şi să lupte în fiecare zi Eneo! Eu cer îngerului păzitor să te călăuzească cu chibzuinţă cu pînza lui albă, Eno! Povestită de basileul Duro care a ieşit pe rîu din cetatea principală. Ne temem că Roma va lua(cuceri) Sarmisetuzo şi atunci mari nenorociri vor veni pe capul locuitorilor ei!

 

T 74 în vara anului 106   DETI(dite: judecata) +(cler) M(conducător). DURO COZEN DOSO(dosi: a ascunde, a o lua la fugă) KATUN(cătun) ATO(aţi: cai buni de călărit) DES (îndesat) RUMUNU(române) SORECA(sorică: zgîrcită, bogat) ON(on: neam, a aduna) IZIBE(izbi: a ataca, a trînti la pămînt) ON(on: soţ, a însoţi) MESIO. DURO FAC SUCIEO(suci: a învîrti, a schimba direcţia) OI SIR(şir) ENTIA(înîia: a avea întîietate faţă de ceva) DECIO(a decide) TOROSIO(torosie: flecăreală, discuţii îndelungate) GINI(gini: a observa, a spiona) LO REI(rege) BILO SARMATO. DIE (die: a spune) EAZIGIO RAGE(ragea: rugăminte, cerere) NAI(năi: corabie) LO UMO ON(on: neam) PERIO(peri: a muri) SO BIS(bizui: a se sprijini, a avea încredere) PA SOSE(şoşea: înşelătorie) IO. GATI(a isprăvi) STE(a sta) REPO(repi: a duce cu sila, a încînta) SONTA(şonta: a schilodi) NOS TERO(arcaşi) SARMATO. EAZIGIO DU(a duce) PIO(piu: credincios) GERENTEA ADES. IO DURO RADU TRI GAIU(gai: pădure la şes) SARMATO EAZIGIO SE ON(on: a strînge, neam) PERGILA(perghela: cerc, zidărie făcută în arcadă) RUMUNU SO DURO KOZEN. DOE(a da) SORA(sor: soare; sora: a sta sub căldura puternică a soarelui) SI TOPIO(a topi) SECI(seci: parapet, întăritură din copaci tăiaţi) NILO(nili: prăştii) RE(răi) BILO A ESIE(ieşi). DIE(die: a spune) SO(aşa) NIKO(nica: biru-inţă) SAU PO(po: a striga) SOSI ONKA(onca: neam, popor) SERA(seară, a se întuneca) TO RUMUNU(români). SO DIOGIO PURCEDEMU(a purcede) I(i: a merge) SONTO(şonta: a schilodi, a tăia în bucăţi) LO PIO(piu: credincios) LO. TRASO ST(Sarmisetuzo) P(pio: credincios).

Hotărîrea clerului şi a conducătorului. Duro Cozen du-te fuga în cătunele dese(pline) de români avuţi, adună-i cu cai buni de călărit, însoţeşte-te cu ei şi izbeşte (fă război) în Mesio. După ce vei face această întîietate, în şir(următoarea) vei schimba direcţia şi vei decide să observi şi să discuţi îndelung cu regele Bilo al sarmaţilor. Cu o corabie să fii cu rugămintea noastră la iazigul Umo să ne sprijine fără înşelătorie, altfel neamul meu va peri. După terminarea şederii, să aduci pentru războiul nostru pe faimoşii arcaşi sarmaţi. La fel să aduci pe credinciosul iazig Gerentea. Eu Duro Radu împreună cu sarmaţii şi iazigii ne-am strîns şi am trecut prin trei păduri pînă am format un cerc(corp) împreună cu românii lui Duro Cozen. Înrăiţii  prăştieri ai lui Bilo au ieşit din întăritura lor pe un soare care dădea să te topească. Aşa am spus: împreună biruinţă sau va sosi strigătul de sfîrşit(întunericul) pentru toţi românii. În frunte cu Diogio am purces fiecare şi am mers la războiul lui(locul lui de luptă) şi cu credinţa lui. Trasă(turnată) în sfînta Sarmisetuzo.

 

 

CONSTANTIN OLARIU ARIMIN